Sunt Georgiana o femeie prea lasa pentru a lupta pentru fericirea ei. Chiar daca am un sot care din vorbe iti spune ca te iubeste, de fapt nu demonstreaza nimic. Sunt jucaria lui, care trebuie sa faca ce zice el ca sa fie el cu orgoliul impacat, ca vezi doamne are femeie cuminte. Peste cateva zile vom pleca intr-o tara, unde nu vreau sa ajung, dar o fac pentru ca asta vrea sotul. De fapt imi doream sa imi gasesc de munca aici, sau sa fac cu totul altceva decat voi face acolo, dar nu conteaza ce-mi doresc eu. Sunt prea lasa sa lupt pentru ceea ce-mi doresc si niciodata nu am stiut sa impun respect. De ce scriu aici toate problemele mele? Simplu. Pentru ca acasa nu am cu cine vorbi. Nu sunt inteleasa niciodata si totul cade in picioare doar in favoarea sotului meu. Eu contez mult prea putin.
>
