Dalai Lama, un ocean de intelepciune

Biografie:
■ 1935: se naste in provincia Amdo, aflata in nord-estul Tibetului.

■ 1940: inscaunarea ca cel de-al paisprezecelea Dalai-Lama.

■ 1950: China invadeaza Tibetul.

■ 1956: prima calatorie in India, intalnirea cu Nehru.

■ 1959: exilul in India. Instalarea la Dharamsala

■ 1973: prima calatorie in Occident. Intalnirea cu papa Paul al VI-lea.

■ 1989: Premiul Nobel pentru Pace

■ 1997: apar Kundun, al lui Martin Scorsese si Sapte ani in Tibet, al lui Jean-Jacques Annaud, doua filme care povestesc viata lui Dalai-Lama.

In 1959, trebuie sa fuga in secret din tara sa, ocupata de aproape un deceniu de catre China, si se refugiaza in exil in India. In 1989, primeste Premiul Nobel pentru Pa­ce ca recunoastere a rezistentei lui si a poporului tibetan, care a fost su­pus unui adevarat genocid cultural.

Din 1973, Dalai Lama calato­reste in mod regulat in lumea occidentala, acolo unde acest „simplu calugar buddhist“, cum ii place sa se numeasca, a devenit o personali­tate mediatica. Apostol al unei spiritualitati uma­­niste, el impresioneaza prin extraordinara sa carisma. Aceasta tine la fel de mult de destinul sau iesit din comun ca si de personalitatea lui calda, de rasul comunicativ si de fe­lul in care faptele sale ii re­pre­zin­ta pe deplin vorbele.

Alegerea nonviolentei

In ciuda atrocitatilor comise de chinezi in Tibet, Tenzin Gyatso s-a opus intotdeauna oricarei forme de rezistenta armata, ca si denigrarii adversarului. „Orice ne-ar face, nu spuneti niciodata ceva de rau despre chinezi”, le repeta neobosit interlocutorilor sai. Nonviolenta trebuie sa prinda radacini in ini­mile noastre ca un refuz de intoarcere in spirala infernala a urii, a razbunarii loviturilor. Aceste mesaje se inspira din fundamentele invataturilor buddhiste si, totodata, din politica exemplara a lui Gandhi, caruia Dalai Lama ii aduce adesea omagiu.

Fericirea se invata

„Adevarata valoare a existentei se manifesta cu privire la compasiune.” Aceasta nu este un sentiment sau o emotie, ci fructul unei intelegeri rationale a realitatii adevaratei naturi a spiritului uman. Pentru a anihila otrava egoismului si a iubirii de sine, trebuie sa descoperim ca orice fiinta sufera si suferinta reprezinta cauza tuturor relelor. Avand compasiune pentru fiecare fiinta aflata in suferinta – incepand cu cei care ne-au facut sa suferim –, ne vom elibera spiritul de tenebrele ignorantei si vom avea pace in inimi.

Moara de rugaciune budista

Adevarul are chipuri diferite

Un singur adevar poate lua diferite infatisari. Dalai Lama este adeptul tolerantei religioase. Isi surprinde in mod frecvent auditoriul afirmand ca este inutil, chiar daunator sa incerci sa schimbi religia. In timpul unei audiente private, a fost vazut oferind o icoana a lui Christos unui anglican care a martu­risit ca s-a converit de curand la buddhism. Dalai Lama i-a spus aceste cuvinte: „Buddha este poarta mea. Isus este poarta ta.”

Conceptele buddhiste de cauzalitate si interdependenta a tuturor lucrurilor stau la baza invataturii sale. Fiecare fenomen reprezinta urmarea cauzelor si conditiilor care l-au generat si toate evenimentele care au loc se afla in stransa legatura unele cu altele. Prin urmare, fiecare din actiunile noastre determina efecte (pozitive sau negative), nu doar pentru noi insine, ele influentand, de asemenea, si realitatea globala. De aici si o etica a responsabilitatii indivi­duale – suntem raspunzatori de tot ceea ce facem – care nu poate fi separata de evolutia planetei.

„Pacea inimii duce la pacea mondiala”, iar „motivatia care conduce actiunea este mai importanta decat actiunea insasi, caci intentia este cea care induce responsabilitatea noastra.”

„Singura noastra putere veritabila este aceea de a-l ajuta pe celalalt.“

Editare de Irina-Gabriela Buda
Foto: dreamstime.com, shutterstock.com