Sindrom neuropsihic constind in tulburarea sau pierderea functiilor psihice ale limbajului (expresiei sau intelegerea semnalelor orale sau grafice) cu conservarea aparatelor periferice de executie sau de receptie ale limbajului, fiind insotita deseori de tulburari intelectuale (primare sau secundare) si corespunzind unor leziuni cerebrale localizate.
Forme anatomo-clinice:
- Afazii pure, tulburari izolate ale realizarii performantelor motorii orale sau scrise precum si ale utilizarii mesajelor orale sau scrise cum sint: surditatea verbala pura (in absenta unei tulburari de auz, bolnavul nu intelege limbajul vorbit si nu poate repeta cuvintele).
- Afazie motorie pura (imposibilitatea de exprimare voluntara, de repetare a cuvintelor, de citire cu voce tare, pastrindu-se limbajul interior, posibilitatea scrisului spontan si dupa dictare, a copierii si a intelegerii limbajului oral si scris) determinata de leziuni inca imprecis localizate: agrafia pura si alexia pura.
- Afazia expresiva, ansamblu de tulburari predominant expresive, in planul pronuntarii sau scrierii semnelor verbale.
- Afazia senzoriala sau de receptie, cu tulburari grave in intelegerea limbajului, in vorbirea spontana si repetata, in grafie si lexie, ajungindu-se la o proasta vorbire (parafazie) si chiar la deformarea cuvintelor (jargonofazie).
- Afazia centrala sau de conducere, cuprinzind atit tulburari expresive cit si receptive (tulburari in repetarea cuvintelor, ale scrisului spontan si mai ales dictat, ale lecturii cu voce tare in forma paralexiilor pentru cuvintele dificile, pastrindu-se intelegerea verbala.
- Afazii trauscorticale, motorii (grava afectare a vorbirii spontane) si senzoriale (tulburarea intelegerii limbajului) de scurta durata (in cursul regresiei sau agravarii unui sindrom afazic).
- Afazia de evocare, amnestica (imposibilitatea de a reproduce numele obiectelor, dar cu posibilitatea recunoasterii acestor nume intr-o lista prezentata, fiind determinata de leziuni imprecis localizate sau de procese tumorale).
- Afazia receptiva (imposibilitatea de recunoastere a melodiilor cunoscute sau de citire a inotatiei muzicale) si expresiva (imposibilitatea de a cinta o melodic cunoscuta, cu sau fara un instrument).
Aceste forme de afazie pot fi compensate spontan sau supuse unor actiuni de recuperare dirijata.
