Tulburare a afectivitatii manifestata prin stari de neliniste, teama si ingrijorare nemotivata, in absenta unor cauze care sa le provoace. Anxietatea se defineste ca „teama fara obiect" spre deosebire de fobie care este „teama cu obiect".
Deseori anxietatea se manifesta sub forma unei stari de frica cauzata de o incertitudine in care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planeaza pretutindeni, il inconjoara, il patrunde, dar nu o poate defini si nici indeparta.
Starile de anxietate sint insotite de fenomene organo-functionale ca: jena precordiala, palpitatii, greutate in respiratie, transpiratie etc.
Psihologia existentialista se ocupa mult de anxietate sau angoasa ca forma foarte accentuata de anxietate intrucit considera ca aceasta este starea permanenta a omului.
Ca simptom psihopatologic se intilneste in melancolia anxioasa, in nevroza obsesiva, fobica, in debutul psihozelor sau in afectiuni endocrine si cardiace.
