Insuficienta in satisfacerea nevoilor afective, mai ales in mediul apropiat, familial. Este vorba despre carenta afectiva suportata - privind afectivitatea primita - si carenta afectiva disponobola - privind afectivitatea oferita.
Se poate vorbi despre carenta afectiva individuala dar si de carenta afectiva de grup, manifestata mai acut in familie. Consecinte asupra evolutiei psihice a indivizilor care compun familia sunt mai grave decat in cazul altor tipuri de grupuri, in cadrul carora expectatia afectiva este mult mai mica.
Afectivitatea primita si oferita de copil are functii formative importante. Copilul separat de mama, are la inceput manifestari emotionale intense, dupa se resemneaza si devine apatic, refuza alimentele, ca si cum si-ar fi pierdut interesul pentru viata. Daca nimeni nu o inlocuieste pe mama, se constata o inapoiere in dezvoltarea psihica si o regresie generala. (Vezi abandon.)
Si rezistenta organica este diminuata, ceea ce explica propagarea bolilor in institutiile de ingrijire a sugarilor si copiilor mici, gen crese sau orfelinate.
Un alt aspect al carentei afective este criza de autoritate educativa. In familiile dezorganizate si tensionate, in care tensiunea si agitatia creeaza oboseala iar dezorganizarea impiedica formarea unor ritmuri si reguli existentiale care sa asigure confort psihic si o dezvoltare psihica, inclusiv afectiva, normala.