Atitudine izvorita dintr-o hipertrofiere a constiintei de sine, datorita careia individul se apreciaza pe sine si se comporta ca fiind foarte inteligent, foarte valoros, „indiscutabil superior altora".
Grandomania este data de incapacitatea individului de a se autoaprecia corect si deriva din individualism. Deseori grandomania frizeaza ridicolul si provoaca ironie. In psihopatologie este mai frecvent intalnit termenul de „idei de grandoare" asociate cel mai adesea ideilor delirante de persecutie si intalnite in paranoia si in schizofrenia paranoida si, mai rar, in starile maniacale.
