Cel care nu a barfit niciodata sa dea primul cu piatra… Stim bine ca nu se cade sa ne vorbim de rau prietenii, dar nu ne putem impiedica sa o facem. In familie, la slujba sau intre amici... Oare ce ascund aceste mici perfidii, un pic jenante si atat de relaxante?
„Fata cea noua a preluat departamentul dezvoltare“. „Nici nu e de mirare, ca doar ii face ochi dulci directorului“, se enerveaza cel care ar fi vrut promovarea. „Ceee? Slabatura aia? Sunt sigura ca e anorexica…“, completeaza colega.
Ah, savuroasa placere a barfei, micile rautati impartasite cu ton de confidenta…
Intre amici, colegi sau in familie, face bine sa spui de rau. Despre altii, desigur. Cu acuzatii nedrepte e si mai placut.
Un comportament rezervat celor perversi si manipulatori? Mai degraba o activitate comuna, spune Laurent Begue, psiholog social, pentru ca „60% din conversatiile dintre adulti au ca subiect pe un al treilea.
Si pentru ca, de obicei, in aceste conversatii se emit judecati asupra acelei persoane“. Fiecare stie ca nu e bine sa barfim. Si nimeni nu vrea sa treaca drept vipera.
Dar putini sunt cei care pleaca atunci cand povestea e asa de savuroasa… De ce plonjam atunci in aceasta placere vinovata?
Sa detestam in grup
Barfa este un liant social. Asa cum maimutele se curata de paduchi, omul modern discuta de altii. „A detesta in grup este o forma puternica de a imparti pozitivul“, spune Laurent Begue.
Doi necunoscuti se vor simti mai bine impreuna daca barfesc pe un al treilea decat daca il vorbesc de bine. Ei se asigura astfel ca impart aceleasi valori.
„Absentul este cel rau, in schimb, calomniatorul devine un dragut si ne este simpatic“, subliniaza Frederic Fanget, psihiatru si psihoterapeut comportamentalist.
La aceasta se adauga deliciosul frison al transgresiunii, pentru ca norma sociala implicita spune ca trebuie sa fim amabili si pozitivi.
Cel care vorbeste de rau isi asuma riscul de a fi prost vazut. Dar si contrariul se adevereste: avand un aer sincer, el arata interlocutorului ca are incredere in el.
Atins de aceasta atentie, cel din urma este, si el, mai dispus sa faca confidente…
In ciuda reputatiei sale proaste, barfa are si o functie pozitiva: transmite normele si valorile grupului. Prin desemnarea a ceea ce nu trebuie facut si prin aruncarea oprobriului asupra celor care transgreseaza norma, ea are rolul unui mecanism de control.
Ea pune presiunea asupra celor care se distanteaza de calea cea buna, cum ar fi cei nou veniti, carora le da informatii despre cum sa se integreze.
„Ascultand cancanurile, am invatat o multime de chestii despre noul meu loc de munca“, spune M. 34 de ani. „Cum ar fi faptul ca era considerat inuman sa nu iti suni copiii de mai multe ori pe zi, in vreme ce la vechiul meu job un telefon personal era strict interzis.“
Este, asadar, o unealta in progresarea pe scara sociala. Atragem atentia asupra greselilor rivalilor nostri, mai ales daca sunt de acelasi sex si pe scara ierarhica mai sus. Scopul ascuns: ascensiunea sociala. Ba, mai mult, jubilam!
Aceasta este realitatea masurata la RMN, aceasta Schadenfreude, termen nemtesc ce desemneaza bucuria pentru raul altuia.
„La nivel inconstient, ii supravietuim celui pe care dorim sa-l eliminam simbolic“, explica Virginie Meggle, psihanalista. De unde si acel suras dificil de ascuns atunci cand aflam ca cumnata pe care o detestam a facut… Chiar daca ne da ghes rusinea si culpabilitatea….
