In Olanda, tinerii de 18 ani au obtinut, in 1952, o medie a IQ-ului de 100 la testul matricelor lui Raven (IQ = 100 in medie, prin constructie), pe cand generatia de 18 ani de 30 de ani mai tarziu a obtinut un coeficient de 121. Cu alte cuvinte, a inregistrat o crestere a IQ-ului de 21 de puncte. Cresterile difera de la o tara la alta, dar sunt destul de semnificative.
Oare pe vremea mea se stiau mai multe? Nu mai putem sustine asta, dupa studiile lui Flynn.
Nu este vorba despre Erroll Flynn, celebrul Robin Hood din nu mai putin celebrul film tehnicolor, ci despre James Flynn, originar si el din aceeasi regiune australa, Noua Zeelanda. Cercetatorul a adunat cu rabdare rezultatele obtinute la testele de inteligenta de catre diferite generatii din peste 35 de tari. Este vorba despre principalele teste clasice ale caror date sunt disponibile inca de la crearea lor, adica de mai bine de 30 de ani. Rezultatele sunt spectaculoase, deoarece, in ansamblu, copiii si adolescentii se dovedesc mai inteligenti decat altadata.
In Olanda, tinerii de 18 ani au obtinut, in 1952, o medie a IQ-ului de 100 la testul matricelor lui Raven (IQ = 100 in medie, prin constructie), pe cand generatia de 18 ani de 30 de ani mai tarziu a obtinut un coeficient de 121. Cu alte cuvinte, a inregistrat o crestere a IQ-ului de 21 de puncte. Cresterile difera de la o tara la alta, dar sunt destul de semnificative. Totusi, prin aceste comparatii sistematice, Flynn observa ca cele mai importante evolutii se inregistreaza in cazul testelor de gandire, si nu al acelora ce analizeaza cunostintele (de obicei, lingvistice sau matematice).
De exemplu, in Franta, din 1949 pana in 1974, in cazul recrutilor din armata (intre 18 si 22 de ani), se constata o crestere de 25 de puncte la testul Raven (Girod si Allaume, 1976, apud Flynn), de noua puncte la testul verbal si de 9,6 puncte la testul de matematica.
Testul lui Wechsler permite aceasta comparatie in virtutea functiei sale duble, de test verbal si de performante. In general, ca si testul lui Raven, testul gradual al performantei arata cele mai mari cresteri ale IQ-ului (pe o durata de 30 de ani), cu aproape un punct de IQ castigat in fiecare an. In schimb, testul verbal este mai putin sensibil la efectele schimbarii de generatie, cu un salt de trei puncte pentru Franta, dar ajungand pana la 20 de puncte in cazul Austriei si al Japoniei.
Concluzie
In fine, trebuie mentionata extinderea domeniului cultural, datorita dezvoltarii extraordinare a mass-mediei, a televiziunii, a cartilor etc. Altadata, programele scolare corespundeau culturii unei tari: departamentele franceze, Ludovic al XIV-lea si Napoleon, Molière si Albert Camus. Insa, din anii '60, asistam la o mondializare a culturii, astfel ca opere straine, ca Harry Potter sau Stapanul inelelor sunt mai citite decat Pretioasele ridicole sau Mizerabilii; fenomenul este si mai evident in domeniul cinematografiei, al serialelor televizate si al muzicii fiind atat de amplu, incat tinerii au cu siguranta o cultura care depaseste ceea ce este evaluat in functie de programele scolare.
Batranii nu mai pot spune: „Pe vremea noastra eram mai buni!..”
Mai multe despre inteligenta, in cartea:
|
Experimente de pisihologie pentru dezvoltarea personala
de Alain Lieury
Editura Polirom |
Foto: dreamstiem.com
