Veselie, furie, tristete... Care sunt caracteristicile emotiilor de baza

Exista o emotie care se distinge de celelate printr-o intensitate mai puternica: furia, poate si din cauza frecventei mai mari si a controlului mai intens la care este supusa. Cat despre durata, aceasta difera destul de mult in cazul fiecarei emotii.

Frica dureaza de la cateva secunde pana la maxim o ora, fara indoiala pentru ca este legata de un stimul foarte precis si neasteptat, care provoaca neaparat reactii adaptative: fuga, supunere, aversiune, linistire, ce fac ca emotia sa se risipeasca.

Furia dureaza de la cateva minute pana la cateva ore. Deoarece este legata de persoana sau de situatia care a declansat-o, experienta emotionala descreste o data cu adaptarea subiectului sau cu evolutia situatiei, mai ales daca persoana nu mai este expusa obiectului cauzal.

Bucuria dureaza de la o ora pana la o zi, in functie de importanta contextului social. In sfarsit, tristetea se prelungeste de la una la mai multe zile, necesitand deseori o perioada de doliu si adaptarea la noua situatie relationala.

Importanta manifestarilor nonverbale

Radem cand suntem bucurosi si plangem cand suntem tristi... Bucuria este caracterizata de apropiere, contact si un anumit nivel de expresie psihomotorie, in timp ce retragerea in sine este asociata cu tristetea. Vocea se modifica pentru toate emotiile si mai ales pentru furie. Insa modificarile mimicii faciale, desi sunt de o importanta capitala pentru exprimarea emotiilor, sunt rareori semnalate (fara indoiala din cauza ca sunt insuficient percepute in cursul actiunii de catre actorii insisi si, prin urmare, putin retinute).

Datele privind exprimarea verbala, de asemenea foarte important a in expresia emotionala, au fost furnizate de raspunsurile la intrebarea: „Ce ati spus?”. Aceste raspunsuri pot fi regrupate in trei categorii:

• fara reactie verbala;
• exclamatii;
• fraze sau propozitii mai mult sau mai putin lungi.

Modul in care sunt distribuite aceste trei tipuri de raspunsuri determina o impartire a emotiilor in doua grupe:

• o grupa in care discutiile sunt numeroase, fiind vorba despre emotiile zgomotoase: furia si bucuria;
• o grupa in care absenta cuvintelor este frecventa emotii tacute: in primul rand frica, si apoi tristetea.

Efectele ale controlului emotiilor

Structura chestionarului a reflectat conceptia implicita a cronologiei emotiilor: mai intai are loc declansarea urmata de reactii, dupa care cestea sunt supuse controlului. Conceptia in discutie presupune in mod evident o simplificare teoretica generatoare de ambiguitati, deoarece reglarea emotiilor poate aparea la mai multe niveluri: un nivel individual (homeostazie individuala) si un nivel social (homeostazie sociala).

Anumite reactii, cum ar fi reactiile expresive de descarcare descrise mai sus (plans, ras, gesticulare), au fara indoiala un rol in homeostazia individuala. Sunt resimtite ca necesare si permit o stare de usurare benefica. In aceste cazuri, reactia in sine este cea care regleaza starea emotionala.

Pe de alta parte, este adevarat ca manifestarile emotionale publice se supun anumitor conveniente si, de asemenea, homeostaziei sociale (sau interindividuale).

Cele doua aspecte, controlul individual si controlul social, sunt strans legate, iar reactia de la suprafata este rezultatul imbinarii dintre tendinta de exprimare spontana si controlul acesteia.

Foto: dreamstime.com