Mediatorii stresului sau factorii favorizanti

Oamenii nu sunt egali in fata greutatilor. Ceea ce ii diferentiaza sunt mediatorii adica particularitatile lor.

Exista trei grupe de mediatori:

• personalitatea subiectului;
• suportul social;
• evenimentele.

Personalitatea subiectului joaca un rol important. Prin personalitate trebuie sa intelegem factorii proprii care determina si caracterizeaza un subiect in potentialul sau genetic, precum si in istoria personala. In mod evident, daca vulnerabilitatea depinde de evenimente si situatii, in acelasi timp depinde si de resursele subiectului. De asemenea, numeroase cercetari de tip epidemiologic au fost intreprinse cu scopul de a preciza factorii de vulnerabilitate legati de trecutul indivizilor.

Apar doi factori:

• primul este legat de pierderea unui parinte inainte de varsta adolescentei,
• al doilea se leaga de imposibilitatea de a avea o legatura intima cu cineva.

Insa prezinta un grad de generalitate foarte ridicat si pot la fel de bine predispune la manifestari psihomotorii sau la depresie mentala. In engleza, se foloseste uneori „moderatori”. Insa denumirea „mediatori” e de preferat.

Modelul comportamental de tip A, descoperit in 1959 de doi cardiologi, Friedman si Roseman. Modelul in discutie prezinta caracteristicile urmatoare:

Cum sunt personalitatile de tip A, caracteristici:

• lupta permaneta pentru realizarea unui maximum de lucruri intr-un minimum de timp;
• caracter agresiv, ambitios si competitiv;
• fel de a vorbi exploziv, indemnandu-i pe ceilalti sa se exprime mai repede;
• nerabdare permanenta, de teama de a nu pierde un timp pretios;
• preocupare pentru termeni-limita, concentrare pe munca;
• sentiment de lupta permanenta impotriva persoanelor, lucrurilor si evenimentelor.

Pentru Friedman si Roseman, acest PCTA este un complex activ si emotional intalnit la majoritatea pacientilor care sufera de o boala cardiaca coronariana.

Tipul A, corespunzand unui individ „stresat” si „stresant”, se opune tipului B, care face lucrurile mai incet si evita conflictele.
A este predispus de doua ori mai mult la boli coronariene in comparatie cu B.
Tipul A se intalneste mai frecvent printre barbatii intre 35 si 55 de ani si poate fi modificat prin antrenamente comportamentale.
Studii recente efectuate de Rimé si colegii sai (1992) sugereaza ca tipul A este un indice al predispozitiei la o mare varietate de boli (ulcere gastrice, probleme tiroidiene, astm, poliartrite reumatismale ) si nu numai la coronarite.
Dimensiunea „nerabdare” (fata de sine sau fata de altii) reprezinta o dimensiune „toxica” a patternului, insa alti autori subliniaza si faptul ca spiritul competitiv are la randul lui importanta ca dimensiune toxica. Prin urmare, tipul A pare predispus la accidente somatice.

Mediatorul in chestiune depinde de factorii genetici, educativi sau sociali (s-a remarcat deseori ca civilizatia actuala incurajeaza acest gen de comportament la lideri)? Probabil ca depinde de interactiunea tuturor factorilor mentionati. Un al doilea mediator ar fi suportul social.

Suportul social poate fi definit drept confortul, asistenta si informatia pe care individul le primeste prin intermediul contactelor formale si informale din partea celorlalti indivizi sau din partea unui grup.

Factorii fiziologici ai stresului

Definitia in discutie poate fi aplicata la fel de bine cand este vorba de schimburile afective cu un profesionist (psihoterapeut, preot...) sau cu un coleg de munca, un vanzator din cartier, un vecin de palier, un cunoscut sau coechipierii unui grup sportiv... Suportul social se poate exprima in profunzimea si in largimea unei retele sociale autocentrate, profunzimea definind gradul de intimitate, iar largimea numarul de interactanti.