Personalitatea anxioasa – psihologia nelinistiii

Trasaturi definitorii ale personalitatii anxioase
Cand anxietatea trece pragul patologic

Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase

• Recomandabil
• Nerecomandabil

Alte tipuri de personalitati dizarmonice

Uneori, nelinistile altora ne obosesc. Nu ni se par justificate. Sau ne gandim ca, da, oricand se poate intampla ceva rau dar n-are rost sa traiesti cu spaima. Iti iei toate masurile de prevedere si mergi inainte. Ce-o fi o fi!

In fond, expresia „in afara oricarui pericol” este un nonsens. Niciodata nu se pot exclude toate riscurile posibile, imaginabile si inimaginabile. Dar oamenii echilibrati au un sistem de protectie misterios care ii ajuta sa treaca prin viata fara sa constietizeze clipa de clipa toate nenorocirile care s-ar putea intampla. Altfel, am fi tot timpul incordati, stresati, speriati. Nu ne-am putea bucura de relaxare, nu ne-am putea concentra sa muncim eficient. Asta li se intampla anxiosilor. Asadar, viata lor nu este deloc usoara.

Trasaturi definitorii ale personalitatii anxioase

• Isi face, pentru sine si pentru cei apropiati, griji intense si frecvente.
• Tensiunea mentala se reflecta in tensiune fizica insotita de manifestari psihosomatice: transpiratie, tulburari de respiratie, hiperkinezie.
• Vigilenta sporita, atentie marita la riscuri si tendinta de a le exagera.
• Nevoia si incercarea de a controla mereu situatia, prin informare si planificare, de a sti in permanenta unde sunt si ce fac cei apropiati, ce curs iau propriile actiuni, care sunt / care pot fi cele mai indepartate efecte.

Parintele anxios cere ca intotdeauna copilul sa respecte cu strictete ora de intoarcere acasa sau sa sune neintarziat si sa dea toate explicatiile in caz ca urmeaza sa intarzie – atentie! nu dupa ce a trecut ora la care ar fi trebuit sa fie acasa! La fel se va intampla si intre soti.

Platitorul de impozite va intreba de trei ori la ghiseu daca sigur suma a fost calculata corect, daca sigur nu mai este si altceva de plata, va verifica atent chitanta, pe drum va cauta de trei ori in portmoneu sa se asigure ca n-a uitat-o acolo, iar in cursul anului va mai trece, eventual pe la ghiseu sa se asigure ca plata a fost corect inregistrata si ca totul este in regula.

Cat despre angajat... Isi va verifica de mai multe ori orice lucrare, motiv pentru care ar putea sa mai si intarzie predarea. Daca va intra seful in birou, inima ii va sari precis: „Daca am gresit ceva?”.

Cand anxietatea trece pragul patologic

Meidcul generalist sau psihoterapeutul poate sa decida ca prsoana anxioasa trebuie sa mearga la un medic psihiatru, pentru ca sunt semne ca atitudinea si comportamentul anxios au o anumita gravitate. In afara gravitatii tensiunii mentale, medicul sau psihoterapeutul pot sa observe anumite semne exterioare:

• o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ: palpitatii, transpiratii, bufeuri, mictiuni dese, senzatia de nod in gat;
• o tensiune musculara: tresariri, contractii dureroase, incordare continua si obositoare;
• o scrutare permanenta a mediului, dificultati de concentrare, predispozitia spre iritabilitate si speriere din nimic, insomnie.

Tratamentele cele mai eficiente combina medicatia cu psihoterapiile. Anxietatea poate avea cauze organice, dar este imprimata si in procesualitatea psihica, deci trebuie atacata din ambele directii deodata.

Dintre psihoterapii, cele congnitive si cele comportamentale sunt cele mai indicate. Doua sunt directiile de urmat:

• tehnici de relaxare, pentru ca pacientul sa-si poata controla reactiile anxioase excesive;
• sedinte de restructurare cognitiva pentru reconsiderarea gandurilor anxioase, reevaluarea iminentei si a gravitatii pericolelor pe care le supraestimeaza.

Tratamentul medicamentos poate consta in anxiolitice si / sau antidepresive. In timp ce anxioliticile actioneaza rapid dar pot da reactii adverse si dependenta, antidepresivele au efect cumulat, in timp, nu au aceleasi efectele secundare si nu dau dependenta. Desigur, nu se ia niciun medicament fara prescriptia medicului!