Rontaitul nu este chiar un pacat!

Fie ca esti la birou sau in fata televizorului, ti-ai facut obiceiul sa rontai ceva. Fenomenul se numeste „snacking“– un nou mod de alimentatie despre care te invitam sa afli mai multe.

Programul nostru este foarte aglomerat, cu multe proiecte, intalniri, ore suplimentare, bone, gradinite, sedinte cu parintii, cumparaturi si lista poate continua. Avand acest ritm infernal, usor-usor, te obisnuiesti sa-ti iei mesele ori­unde si oricand. Sandwichuri mancate in masina intre doua intalniri, biscuiti si batoane de ciocolata in timp ce te concentrezi la un raport. Chipsuri sau popcorn cand vezi un film acasa sau la cinematograf. Plus „ciugulitul“ aferent pregatirii cinei copiilor. „Snacking-ul“, (termen englezesc derivat de la cuvantul „snack“, - „gustare“, si in varianta „home picking“ - pentru rontaitul de acasa) se gaseste in toate sferele vietii. Si a devenit o a doua natura.

Alternative
Desi stim foarte bine ca un baton de ciocolata sau o prajitura sunt mult mai tentante, iar tu nu vrei sa renunti la obiceiul de a rontai la serviciu... iti propunem varianta de compromis! Pentru ca sunt bogate in vitamine, antioxidanti si acizi grasi iti recomandam: fructele proaspete sau uscate, migdalele, nucile, alunele, legumele proaspete, fisticul, semintele de dovleac si floarea-soarelui.

1. Un eufemism
Snacking-ul influenteaza oamenii atat din punctul de vedere al sanatatii, cat si al comportamentului. Nutritionistii ii atribuie toate relele, incepand cu obezitatea care duce la diabetul zaharat si terminand cu cresterea colesterolului. În momentul in care discutam de obezitate, coincidenta dintre supraponderalitate si rontait justifica si amplifica ingrijorarea medicilor.

Pentru unii specialisti, acest lucru poate indica o stare psihica proasta si este posibil chiar sa creeze un sentiment de culpabilitate. Mai ales ca in ziua de astazi creste preocuparea pentru a manca sanatos, bio. Vrem sa aratam cat mai bine, sa nu avem colacei, celulita si daca se poate sa avem masurile din anul doi de facultate. „Rontaitul” ar fi, deci, un eufemism, destinat sa diminueze anarhia alimentara, pentru a o face mai acceptabila in ochii anturajului, a celor interesati si, de ce nu, a propriei persoane.

2. Negarea
Este dificil ca intr-un asemenea context sa nu te simti vinovat ca rontai. Si sfarsesti prin a nega. „Eu sa mananc intre mese? Niciodata!”. Sau putem discuta de non-perceptia rontaitului, care pune adevaratele pro­bleme. Cum echilibrul tau personal se gaseste intre 1.500-2.000 de calorii pe zi, nu conteaza daca le imparti in trei, patru sau sase mese, din moment ce nevoia este satisfacuta. Insa, daca nu recunosti ca ai rontait, uiti sa contabilizezi gustarile.

Iar formula masa si gustare inclina balanta in favoarea kilogramelor in plus. Sau rontaitul poate deveni modul principal de alimentatie. Chiar exclusiv. Nu trebuie sa fii un as in nutritie ca sa iti dai seama ca aceasta multiplicare a meselor duce la un dezechilibru. Este destul de greu sa repartizezi corect aporturile nutritionale la trei mese, dar la opt partitii alimentare misiunea devine aproape imposibila. Rezultatul: cu cat rontai mai mult, cu atat risti sa pui kilograme in plus.

3.Poate fi bun!
„Aperitivul” poate fi supranumit suma rontaitului institutionalizat. Dar in afara acestuia si a pauzelor „legale” care nu depasesc aportul caloric zilnic necesar, unele persoane sunt incurajate sa fractioneze mesele. Deci, sa manance in afara lor. Domnii fac asta constient, pentru a lupta contra denutritiei. Femeile insarcinate, spontan, pe la sfarsitul sarcinii. Copiii trebuie sa manance mai des decat adultii, pentru a-si asigura cresterea. Sau, in cadrul unui regim de slabire, multi medici recomanda sa ma­nanci mai des pentru a dife­rentia foamea de satietate, si sa administrezi mai bine consumul. Rontaitul pentru silueta!