Consumul de masa va omori faimosul spirit bio? Victima a propriului succes, notiunea de bio primeste critici din toate partile. Intemeiate sau nu?
Bio este o stare de spirit, un stil de viata impartasit de cativa pionieri, un trend care, in ceva mai mult de un deceniu, a devenit o noua piata...
Occidentalii au analizat, identificat si dezvaluit motivele care au condus la alegerea bio – preocuparile sanitare si chestiunile de gust se afla in fruntea palmaresului.
Acum ele sunt urmate indeaproape si de grija pentru conservarea mediului in-conjurator, asa-numita green conscience.
Numai ca, iata, cu cat bio castiga mai mult teren, cu atat criticile se inmultesc, iar noi, consumatorii, nu mai stim ce sa credem.
Un studiu fara precedent a reusit acum un an sa semene neliniste: acesta concluziona ca superioritatea produselor bio in termeni de impact asupra sanatatii nu este semnificativa!
Odata cu bio, au aparut si alte curente: agricultura responsabila, solidara... Toti revendica acest faimos deziderat: calitatea alimentelor, respectarea anotimpurilor, a solului, a binelui animalului...
Notiunea de bio isi infrunta cu stoicism inamicii, iar pentru a lamuri lucrurile si a ne forma o parere corecta, noi am propus patru tematici, pe care le vor dezbate experti in domeniu.
Este bio mai bun pentru sanatate?
Aceasta intrebare a fost adresata dupa publicarea unei analize britanice ce punea in discutie superioritatea autoproclamata a produselor bio in materie de sanatate.
Lylian LeGoff, medic si ecologist: „Densitatea nutritionala este mai ridicata in legumele si fructele bio. Se gasesc acolo mai multe vitamine, magneziu, fibre si antioxidanti si foarte mult Omega-3 in produsele lactate bio“.
Veritabilul argument in favoarea produselor bio tine, deci, de toate aceste bogatii, foarte importante pentru sanatate. Fara continut de pesticide „protectoare“, devine posibil consumul cojilor vegetalelor – comparativ cu pulpa, coaja concentreaza mai multi antioxidanti, fibre si nutrienti.
Gérard Pascal, expert in securitate alimentara la Organizatia Mondiala a Sanatatii, ne tempereaza: „Daca au mai multa vitamina C si polifenoli, vegetalele bio contin mai putine carotinoide“.
La fel se intampla si cu cerealele bio, care au in componenta lor mai multe oligoelemente si mai putine proteine. In ceea ce priveste carnea si laptele, ele sunt mai bogate in Omega-3 daca animalele sunt hranite cu iarba.
Produsele bio au mai mult gust?
Anumiti consumatori jura ca da, iar mai multe studii europene au despicat firul in patru fara a gasi concluzii probabile. Totusi, in teorie, produsele bio ar trebui sa aiba mai mult gust.
Sa luam exemplul fructelor si legumelor: cresc in ritmul propriu si sunt culese la maturitate. Aceste conditii de cultivare cresc densitatea nutritionala si, probabil, gustul. Pe alocuri, irigatiile mai putin frecvente nu permit legumelor sa fie pline de apa, deci gustul este mai concentrat.
Pe scurt, produsele bio au tot ceea ce le trebuie pentru a fi mai savuroase, cu conditia sa nu stea prea mult pe tarabele vanzatorilor sau in frigidere.
De asemenea, fructele si legumele cumparate in afara sezonului vor fi la fel de fade ca si celelalte. Rosiile bio de iarna sunt, ca si cele conventionale, cultivate in sere. Acelasi lucru se intampla si cu produsele provenite de la animale. Daca sunt respectate timpul de crestere si conditiile de sacrificiu mai putin stresante, carnea va fi mai frageda si mai gustoasa.
Puii crescuti in aer liber au carnea mai ferma, mai slaba, cu un gust mai pronuntat decat cea a puilor cu ritm de crestere accelerat, hraniti continuu si tinuti atat de inghesuiti, incat nu se pot misca si, care, evident, dau o carne mult mai grasa.
Acesti factori de calitate, care au impact asupra gustului si calitatii, nu sunt exclusiv apanajul agriculturii biologice, exista si alte marci de origine controlata sau alte sisteme agricole ce aplica aceste norme de productie.
