70 de ani dupa Freud

Pe 23 septembrie 1939, Freud murea la Londra, lasand in urma lui o mostenire inestimabila. Despre importanta psihanalizei si actualitatea ei astazi, vorbesc patru dintre practicantii de seama ai acestei terapii in Romania.

…9 si iluziile

Alfred Dumitescu, psihanalist, fost Presedinte al Societatii Romane de Psihanaliza

Sunt foarte departe de a fi un adept al numerologiei („sti­in­ta“ numerelor, care pre­tin­de ca destinele, individuale si colective, sunt „incriptate“ in numere si pot fi astfel pre­vazute sau modificate); mi se pare totusi remarcabila coincidenta anilor de sfarsit de deceniu cu aparitia sau destramarea unor „mari iluzii“ care au dat forma lumii. S-a spus despre Freud ca, alaturi de Copernic si Darwin, ar fi fost unul dintre cei mai importanti „distrugatori de iluzii“ ai lumii occidentale.

Daca initial Copernic a in­la­tu­rat Pamantul din centrul Sistemului Solar si Darwin a pus in discutie esenta divina a Omului, Freud, prin postula­rea vietii psihice incon­sti­ente, ne-ar fi demolat pretentia de a fi pe deplin stapanii propriei noastre minti. Freud a fost, in acelasi timp, si promotorul unei „iluzii“ de cea mai pura esenta umanista, cea conform careia, prin intermediul psihanalizei, putem tine in frau pornirile noastre distructive si le putem transforma, macar in parte, in munca si viata creatoare.

Freud a murit la 23 septembrie 1939 la Londra, la trei saptamani dupa invadarea Poloniei si inceputul celui mai crunt masacru din istoria omenirii. A murit exilat si de­za­ma­git de neputinta „cuvantului“ de a se opune distructivitatii pseudo-ra­tio­na­le. 30 de ani mai tarziu, in 1969, in Europa Occidentala, se initia o adevarata „revolutie culturala“ iar Europa de Est, inchisa de Cortina de Fier, incepea do­liul unei Primaveri Pragheze ina­bu­si­ta in fasa de tancurile sovietice.

„Flower Po­wer“ a sucombat, destul de repede, vic­tima a propriilor excese si atractiei consumerismului. Finalul lui 1989 a adus caderea Zidului Berlinului si in­ce­pu­tul unei du­re­roa­se vindecari a fracturii unui con­tinent si a mai multor ge­neratii. In 2009, la 70 de ani de la moar­tea lui Freud, lumea traieste o cri­za majora, ce pune in discutie nu doar „iluzia“ unei bogatii mereu crescande ci chiar fundamentele etice si rationale ale sistemului economic si modului nostru de viata.

Despre iluzii, Freud a spus ca „ne captiveaza pentru ca ne fe­resc de durere si ne permit sa traim placerea. Dar nu trebuie sa ne plangem atunci cand ele se izbesc de realitate si se sfarama in bucati“; acum se pare ca avem din nou nevoie de onestitate si de puterea cuvintelor pentru a ne recladi capacitatea de a construi (noi) iluzii.

Material realizat de Iuliana Alexa
Foto: © Jean-Pierre Cagnat pentru Psychologies Franta

Citeste continuarea in revista Psychologies, editia lunii octombrie.