Infidelitatea emoțională tot infidelitate e…

Oare este infidelitatea emoțională mai puțin dureroasă? Trecem mai ușor peste ea? O iertăm mai repede sau din contră? Și… de ce o practicăm?

 

În principiu dacă pleci cu un set de capse de la birou, nu ai produs mare pagubă, dar tot „furt“ se cheamă. Cam același lucru este valabil și pentru infidelitatea emoțională.

Citește și:

Test: Ești capabilă de infidelitate?

Cum îţi vindeci rănile provocate de infidelitate

Mult mai accesibilă acum, în era virtualizării sentimentelor, relațiilor și activităților, această formă de infidelitate devine nu doar la îndemână, ci și extrem de tentantă.

Și ajungem să o practicăm din aceleași motive clasice pentru care dăm curs și infidelității sexuale: limitele personale. De ce limite și nu binecunoscutele rațiuni pentru care îți înșeli un partener?

Pentru că lipsa curajului de a-ți rezolva o problemă (relațională) existentă, este o limită. Oricât am argumenta în favoarea asumării răspun­derilor și abordării cu maturitate a problemelor, tehnica băgatului sub preș este întotdeauna varianta ușoară.

Nu ești mulțumit de relație? Păi, și ce? Să te desparți și să fii (oripilare maximă) single? Nu ești fericit? Păi, ce să faci? Să discuți despre asta? Știi deja unde duc toate discuțiile…

Așa că este mult mai simplu să îți redescoperi romantismul cu foxy_girl 28, care e mereu on-line când ai nevoie de ea.

Dacă mai pui la socoteală că nici nu-i iei flori și n-o scoți la restaurant, iată premisele unei relații intense… lipsite de orice angajament.

Raportat la literatura clasică, din păcate, infidelitatea emoțională îmbracă veșmântul castității și aproape al sacrificiului de sine.

Asta, dacă nu pui la socoteală că Mioara stă în bucătărie, după ce vine de la serviciu, să îți facă ție sarmale, pentru că îți era poftă.

Timp în care tu admiri șuvițele blonde rebele ale vreunei amice virtuale de pe Facebook. Care, mai mult, ascultă și aceeași formație obscură de care ați auzit voi doi și familiile membrilor din trupă.

Coincidență maximă sau chiar ți-ai găsit sufletul-pereche? Să recunoști că nu ești mulțumit în relație e dificil. Mai ales când te-ai obișnuit la cald, iar schimbarea nu îți aduce garanții.

Iar flirtul on-line pare atât de inofensiv, nu? Află de la cercetători (și nu cei britanici) că o astfel de relație prezintă toate condițiile necesare transformării într-o veritabilă obsesie.

Fantezia lucrează în (de)favoarea ta, idealizarea este la ea acasă, iar partenera ta reală (cu bune și rele), nu are nicio șansă în fața imaginației tale aprinse.

Concret: sunt șanse mai mari să vă recuperați relația de cuplu după ce ai o aventură de-o noapte, decât după o aventură emoțională îndelungată.

 

 „Să-l seduc, să nu-l seduc… e bun ca exercițiu“ – Anca, 34 de ani

„Ce să zic? M-am prins și eu în jocul acesta al înșelatului fără sex, adică jocul seducției cuiva. E foarte ușor azi, pentru că pe Facebook ai tot ce îți trebuie: un chip, niște informații despre X, precum și limita impusă de interacțiunea strict virtuală.

Deci, e foarte ușor să îți prinzi urechile într-o poveste la care să te gândești când te plictisești la serviciu sau acasă.

De pildă, am o prietenie destul de apropiată cu cineva, un amic despre care știu că e cuplat, o știu și pe prietena lui.

Noi doi, eu și el, ne înțelegem atât de bine și el are atâtea probleme cu prietena lui, încât la un moment dat chiar m-a întrebat de ce nu suntem noi împreună.

I-am răspuns că tocmai pentru că suntem așa de buni prieteni. Dar nu putem nega atracția, nici eu, nici el. Dar suntem maturi și ne controlăm foarte bine, știm limitele.

Știm că nu are sens să stricăm niște vieți echilibrate în felul lor, doar pentru a da curs atracției. Chiar nu are sens. Viața și relațiile dintre sexe pot fi frumoase și bogate și dacă nu sunt cu sex.

Dar, da, prietenia noastră se include la «infidelitate emoțională» (a lui, că eu nu sunt cuplată, ha ha). Adică, atunci când spui cuiva tot ce gândești (și acel cineva nu e partenerul), rezultă că o componentă esențială a unei relații, care e prietenia, se rezolvă în altă parte.

Eu cred că motorul prim al infidelității nu e atracția sexuală, ci exact prietenia, complicitatea cu cineva.

Dar nu mă simt așa de vinovată, tocmai pentru că știu să mă controlez – și el la fel. E un fel de joc plăcut, care mai colorează realitatea destul de gri a vieților noastre.“

 

 „Oamenii sunt ca maimuțele: nu dau drumul la o creangă, până nu s-au prins de alta“ – Miruna, 31 de ani

„Teoretic, cred că infidelitatea emoțională e mai periculoasă decât cea fizică. Deși auto­strada tentațiilor are două sensuri: intimitatea fizică poate duce către deschidere și implicare afectivă, iar de la infidelitatea emoțională până la sex mai e doar un pas.

Dar, da, poți să te culci cu cineva fără să ai nici cel mai mic sentiment, să nu însemne nimic, deși înșelatul este clar un simptom.

Pe de altă parte, infidelitatea emoțională înseamnă că ți-ai pus sufletul pe tavă, ți-ai expus vulnerabilitatea, problemele, ai intrat în cotloanele adânci ale ființei tale, te-ai dezvăluit și… te-ai îndrăgostit.

Nu a fost o pasiune de câteva ore când și când, ci o comunicare și o legătură constante, care au construit apropierea.

Iar această apropiere are potențial mult mai mare să rupă actualul cuplu decât o «simplă» aventură de-o noapte.

Cineva îmi spunea că oamenii sunt ca maimuțele: nu dau drumul la o creangă, până nu s-au prins de alta, iar infidelitatea emoțională poate reprezenta o creangă, dacă celălalt e dispus să își asume acest rol.

Pe de altă parte, lucrurile de neatins sunt idealizate, au un parfum seducător, iar infidelitatea emoțională poate rămâne la stadiul de vis dacă lipsesc curajul și responsabilitatea propriei vieți și a propriei fericiri.

Multe persoane spun că nu sunt fericite, sunt prinse într-un triunghi amoros vreme îndelungată, dar nu fac nicio alegere; sau dacă li se impune una, bat în retragere și rămân în aceeași situație de care se plâng.

Recunosc: și eu am trecut prin asta, dar am decis să mă despart de amândoi, pentru că, în realitate, nu îmi era bine în nicio direcție.

Am stat o perioadă singură, să văd ce naiba vreau de la viață și ce e cu mine, pentru că nu sunt genul care înșală, o făcusem pentru prima dată.“

 

 

 „În jocul infidelității emoționale, eu am fost… amanta“ – Ruxandra, 36 de ani

„Eu sunt single de câțiva ani, iar în ultima vreme, nu am avut parte de prea multe întâlniri romantice… din lipsă de timp.

Așadar, mediul on-line îmi este deja familiar, deși, recunosc, nu mă interesează momentan să îmi caut un partener, ci poate doar să flirtez ocazional.

Așa am început să vorbesc cu Vlad, pe care îl cunosc virtual de câțiva ani. Ocazional, am conversat, dar nimic intens până acum câteva luni.

Vlad este într-o relație caracterizată de el prin «să zicem că o iubesc». Cred că este cea mai tristă afirmație. Nu, în niciun caz pentru că îl compătimesc! Pentru că «să zicem că am o relație» este ceea ce nu mi-aș dori niciodată.

Dar, dincolo de viața lui reală, râdem împreună, ne povestim activitățile de peste zi, vorbim despre fantezii și visuri, flirtăm, ne trimitem inimioare, ne pupăm de noapte bună.

Evident, nu lipsesc apropourile cu tentă sexuală. Pentru că, după câteva luni, chiar și o relație on-line ajunge la «etapa următoare».

Totuși, dacă până acum m-am mulțumit să am un soi de «iubit-plecat-etern-în-delegație», iar conjunctura era chiar favorabilă unor glume inofensive, am avut un moment de iluminare care a pus capăt iubirii virtuale.

Respectiv, într-un scenariu în care Vlad ar fi single, iar eu interesată, aș vrea să fiu «să zicem că iubită» de el? Nu, evident!

Și, dincolo de amuzament și plăcerea reală de a-i descoperi anumite calități, faptul că se simte fidel, este dezamăgitor.

Totuși, cât timp ascunzi anumite conversații față de iubită, nu poți afirma cu mândrie că ești fidel. Zic.

Prin urmare, prefer un sincer «frumoaso, ieșim și noi doar la o cafea? Când vrei?», decât «aș vrea să vin să te văd, dar îți spun când am o seară în care sunt singur.» Sincer, rămâi așa fidel altcuiva!“

Foto: Shutterstock

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
3 lucruri pe care un fiu trebuie să le învețe de la tată
3 lucruri pe care un fiu trebuie să le învețe de la tată

Nu este simplu rolul de tată, dar este mai activ și implicat decât îl creditam în trecut. Iată câteva lucruri pe care orice fiu ar trebui să le învețe de la propriul tată.

Citeste
5 probleme psihologice generate de educația primită în copilărie
5 probleme psihologice generate de educația primită în copilărie

Deseori ne confruntăm cu anumite probleme psihologice din cauza educației primite din copilărie. Fie ea și bine intenționată. Iată cinci dintre acestea.

Citeste
Cum să îți crești copilul fără pedeapsă
Cum să îți crești copilul fără pedeapsă

Deseori, chiar dacă nu ne dorim asta, ajungem la pedeapsă ca metodă de educare sau de limitare a unui anumit comportament. Dar există alternative. Iată câteva idei.

Citeste
6 minciuni pe care ni le spunem dacă ne împăcăm cu fostul iubit
6 minciuni pe care ni le spunem dacă ne împăcăm cu fostul iubit

Există momente în care reluarea relației cu fostul iubit pare o idee bună. De regulă nu este, deși există și excepții. Iată cele mai frecvente miciuni pe care ni le spunem drept încurajări.

Citeste
7 calități pe care o femeie puternică le apreciază la un bărbat
7 calități pe care o femeie puternică le apreciază la un bărbat

Dacă îți dorești o relație cu o femeie puternică, iată câteva indicii utile. Iar dacă ești o astfel de femeie, acestea sunt calitățile de căutat la un partener.

Citeste
5 moduri de a face o despărțire mai ușoară
5 moduri de a face o despărțire mai ușoară

Nu există despărțire fără suferință, dar uneori, complicăm situația în mod inutil. Iată câteva moduri de a face separarea mai ușoară.

Citeste