Nevoia de teribilism a copiilor
Copilul tau traverseaza episoade de teribilism care te ingrijoreaza? Iata ce sta la baza acestui comportament si cum poate fi depasit.
Factori care influenteaza comportamentul copilului
Exista doi factori care pot influenta comportamentul copilului: factorii ereditari – mostenirea genetica, temperament si factorii de mediu – familie, scoala, anturaj. Ambii factori pot cauza efecte pozitive sau negative asupra comportamentului unui copil.
De multe ori auzim termenul de teribilism referitor la comportamentul celor mici. Termenul are si o conotatie pozitiva: teribil de talentat, de cuminte etc., referindu-se la un comportament extraordinar al copilului.
Totusi, cel mai des se face referire la el in situatii negative, cand un copil manifesta un comportament sau o atitudine bizara, extrema, excentrica, care iese din limitele obisnuitului.
Testarea limitelor
Trebuie sa recunoastem ca sta in natura copiilor sa testeze limitele, atat pe ale lor, cat si pe ale nostre. Astfel, ei incearca impinsi de curiozitate, dar poate si din lipsa simtului pericolului, sa se puna in diferite situatii extreme care, de multe ori, pot fi si foarte periculoase.
Copiii vor, cer, doresc si daca nu obtin ceea ce vor, pot ajunge sa aiba manifestari teribile ce trebuie gestionate cu multa rabdare si finete pentru a nu escalada in crize majore.
Totodata este important sa nu ajunga sa se simta sau chiar sa fie respinsi ca persoana datorita acestor comportamente.
Copiii trebuie sa simta iubirea noastra constanta si sa inteleaga ca ceea ce respingem este un anumit tip de comportamentul, negativ si teribil, ce il dorim stins, estompat.
Cauzele unui astfel de comportament teribil isi pot avea radacina in unul sau ambii factori amintiti anterior, respectiv, in factorii genetici sau in factorii de mediu.
Familia joaca un rol major in educatia copilului pentru a preintampina un astfel de comportament care, negestionat corespunzator, la adolescenta poate declansa adevarate crize in familie, odata teribilismul instalat.
Ce se ascunde in spatele teribilismului
Teribilismul poate fi o masca pentru un copil timid care, pentru a-si infrange timiditatea, face apel la comportamente intimidante fizice sau verbale.
Totodata, poate ascunde o comunicare disfunctionala. Acel copil nu stie cum sa-si exprime nevoile, emotiile si cum sa-si satisfaca anumite cerinte. Atunci apeleaza la comportamente teribile, extreme: crize de nervi, agitatie, agresivitate fizica sau verbala.
In egala masura, poate compensa o nevoie fiziologica, senzoriala de a trai experientele la maxim, deoarece pragurile senzoriale sunt mult mai ridicate, iar pentru a fi satisfacute au nevoie de mai multa „adrenalina”, „volum” sau „intensitate” a stimulilor.
Cum putem remedia
Un comportament teribil poate lua forme multiple: de la atitudini contrare, opozitionism, la agresivitate; de la tinute excentrice (mai ales spre adolescenta), la practicarea unur sporturi extreme, ascultarea muzicii la maxim, nerespectarea unui program sau a regulilor stabilite in familie sau in scoala.
Din fericire, de cele mai multe ori, astfel de comportamente reprezinta doar scurte episoade in etapele de dezvoltare ale copilului, episoade ce trebuiesc gestionate cu mult calm si rabdare.
Pentru a depasi asemenea episoade de teribilism, trebuie sa fim flexibili cu copilul si sa pastram o constanta in educatie pentru a nu il deruta cu cerinte discordante.
Este important sa-l indrumam, oferindu-i incredere si neingradindu-i libertatea, si sa-i oferim continuu dragostea noastra neconditionata.
De Mihaela Neagu, psiholog clinician autonom
Tel. 0744.676.407
Foto: shutterstock.com
