Ritualurile copiilor din perspectivă psihanalitică

Ritualurile copiilor sunt activități repetitive care au o anumită semnificație pentru ei și îi ajută în păstrarea echilibrului psihic. Fie că discutăm despre gesturi repetitive, gânduri sau comportamente repetitive, ne putem referi la acestea cu sensul de ritualuri.

Citește și:

Semnele depresiei la copii și adolescenți

Parenting: Cum facem complimente constructive copiilor

Numele de ritual ne duce cu gândul mai ales la partea spirituală unde dacă odată se săvârșeau ritualuri pentru a aduce ploaia sau pentru a opri armatelor inamice, acum se săvârșesc ritualuri religioase la biserică precum rostirea rugăciunii, ținerea postului sau semnul crucii.

Atât cele din trecut cât și cele de acum se reunesc sub același nume și reprezintă practici ce apără în mod simbolic persoana de un pericol.

Cuvântul este corect folosit și în acest caz deoarece și copilul prin anumite comportamente se autoprotejează într-un mod cunoscut și înțeles doar de el, folosindu-se de vocabularul său.

Din perspectiva lui Sigmund Freud, în cadrul etapei sadic – anale de dezvoltare, adică în jurul vârstei de 2 ani, în spațiul dintre principiul plăcerii și cel al realității putem observa gândirea magică (care după unii autori exista de dinainte: ex. Winnicott).

Această gândire magică este o punte între realitatea exterioară și cea interioară și are printre altele rolul de a „îndulci” percepția copilului.

Dacă un copil are o problemă privind stima de sine, el își poate imagina că este un robot care distruge tot în jur sau poate un uriaș cu care nu se poate compara nimeni. Posibilitățile sunt nenumărate. Tot în cadrul acestei vârste un rol important începe să îl capete controlul și agresivitatea.

De acum, percepându-se și în relație cu lumea înconjurătoare, nu doar la mâna ei cum se întâmplase înainte, copilul descoperă faptul că își poate impune punctul de vedere în unele momente.

Problema care apare este aceea că în unele cazuri dorințele pe care le are sunt într-o contradicție foarte mare cu credința copilului.

El poate dori să dispară tata pentru a sta mai mult cu mama în parc, sau poate dori să o bată pe mama pentru faptul că nu i-a cumpărat acel desert pe care l-a vrut.

Aceste gânduri, chiar dacă sunt îndepărtate, rămân „în fundal”. Undeva departe, ascunse în inconștinetul nostru, ele încă lucrează. Sunt ca o rană deschisă care chiar dacă este acoperită de timp și se închide, ea nu a fost dezinfectată.

Nu a fost rezolvată problema din primul rând: gândurile agresive asupra mamei, asupra tatălui, etc. Nefiind în totalitate rezolvată problema, ea încă își face efectul și împotriva ei se ridică fel de fel de apărări printre care și aceasta pe care o discutăm acum.

În afara sentimentelor agresive, pot apărea fel de fel de afecte: dorința de iubire, teama de a fi părăsit, dorințe sexuale, dorințe de control etc.

Astfel, copilul poate face în mod aparent și simbolic, de exemplu, gestul de a se înfășura în perdea atunci când mama pleacă la bucătărie și este lăsat singur în cameră.

Acest lucru poate însemna faptul că el dorește să fie luat în brațe și este modul lui de a își satisface dorința pe de-o parte și de a se apăra de sentimentul de a fi singur, neiubit de mamă pe de altă parte.

Desigur, în cadrul acestor manifestări un loc important îl are dorința de control, deoarece prin însăși acest ritual copilul demonstrează că atotputernicia lui poate face ca orice lucru, fenomen sau persoană să fie sub controlul său.

Un lucru bun de ținut minte este faptul că nu se poate crea un vocabular al acestor gesturi. Acestea au o semnificație diferită pentru fiecare copil și doar înțelegându-l pe el putem înțelege gesturile.

 

De Tiberiu Seeberger, psihoterapeut psihanalist în formare

www.seeberger.ro

Tel.: 0761.517.763

Foto: 123rf.com

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Cât e de stresant să fii părinte
Cât e de stresant să fii părinte

Se spune că este cea mai grea meserie din lume, și, în mod evident, aduce cu sine extrem de multă responsabilitate, dar și emoții senzaționale. Cu toate astea, cât e de stresant să fii părinte?

Citeste
Cum gestionăm relațiile toxice ale copilului nostru adolescent
Cum gestionăm relațiile toxice ale copilului nostru adolescent

Odată devenit adolescent, copilul, treptat, se îndepărtează de noi, iar relația cu el suferă transformări. Prin prisma trăirilor noastre, putem eticheta eronat anumite relații ale lui ca fiind toxice. Iată unde există semnale de alarmă și unde… greșim.

Citeste
Motivele pentru care intrăm și stăm în relații de cuplu toxice
Motivele pentru care intrăm și stăm în relații de cuplu toxice

Este recomandat să ieșim din relații toxice cât mai curând. Dar oare de ce intrăm în ele? Și de ce ne ia, uneori, prea mult timp să le părăsim…? Răspunsuri în continuare.

Citeste
Ritualurile copiilor din perspectivă psihanalitică
Ritualurile copiilor din perspectivă psihanalitică

Ritualurile copiilor sunt activități repetitive care au o anumită semnificație pentru ei și îi ajută în păstrarea echilibrului psihic. Fie că discutăm despre gesturi repetitive, gânduri sau comportamente repetitive, ne putem referi la acestea cu sensul de ritualuri.

Citeste
Relații toxice de cuplu provocate de propriul nostru trecut
Relații toxice de cuplu provocate de propriul nostru trecut

Deseori ajungem să intrăm în relații toxice de cuplu datorită experienței proprii de viață. Recreem relațiile cu părinții, căutăm parteneri care se încadrează în tipar sau forțăm relația să ia un anumit curs. Rezultatul este mereu unul nefericit.

Citeste
Ce ne împiedică să avem succes în dragoste
Ce ne împiedică să avem succes în dragoste

Dacă ai peste 30 de ani și încă nu ai găsit relația potrivită ție, foarte probabil, deja te-ai întrebat de nenumărate ori de ce eșuează toate încercările tale sau dacă, cine știe, standardele tale sunt nerealiste. Oare de ce nu avem, unii, succes în dragoste?

Citeste