Cum practicăm ascultarea empatică

Ascultarea empatică ține de disponiblitatea noastră de a fi prezenți și atenți la celălalt, fără judecăți și fără etichetări. Despre cum ne detașăm de alți stimuli și cum o putem practica, aflăm în cele ce urmează.

Citește și:

Cum ne sabotează gândirea pozitivă

Gestalt terapia: o soluție pentru anxietate

Poate că ni s-a reproșat de mai multe ori până acum că nu suntem atenți la ce ni se spune, că nu reușim să înțelegem ceea ce ni se explică, că sfaturile noastre pică deseori ca nuca în perete, că suntem prea raționali atunci când cel de lângă noi are nevoie de căldură și conectare emoțională, sau că suntem prea sensibili și nerealiști atunci când celălalt are nevoie de soluție concretă la o problemă arzătoare.

Toate acestea nu ne fac niște oameni nepăsători și răi și nici nu spun despre noi că nu mai avem vreo șansă să ne schimbăm, dacă ne dorim acest lucru. Din contră, este dovedit că, în mod normal, nu rețiem decât aproximativ 25% din ceea ce auzim.

Recunoaștem în sinea noastră că devenim din ce în ce mai gălăgioși și mai nerăbdatori în interacțiunile cu ceilalți, că ne atrag atenția, aproape exclusiv, știrile de senzație, explozive, titlurile panicante scrise cu roșu îngroșat, că ne desensibilizăm practic în fața unui fundal care devine din ce în ce mai mare și care ajunge să înghită, fără să ne dăm seama, lucruri importante pentru cei din jurul nostru, de care ne pasă.

Iată mai jos câteva sugestii despre modurile în care putem să fim mai prezenți, să înțelegem cu adevărat povestea celuilalt și să putem fi de ajutor atunci când este nevoie, cum de altfel ne dorim în mod veritabil.

În primul rând este necesar să avem intenția de a ne înțelege interlocutorul, să ne dorim să aflăm ce nevoi are acesta.

Pentru acest lucru trebuie să fim permanent conștienți de lucrurile la care alegem să fim atenți din tot ceea ce auzim, pentru că, deși trăim cu impresia că suntem atenți la tot ce spune celălalt, acest lucru nu este real.

Noi filtrăm ceea ce auzim funcție de o multitudine de criterii, printre care putem identifica valorile și credințele noastre, atitudinea de moment, așteptările și intențiile de viitor.

Iată că nu putem fi atenți la tot, dar ne putem cunoaște criteriile după care acordăm atenție și, în acest fel, data viitoare când ne vorbește cineva, putem renunța pe rând la câte unul și astfel ne putem extinde înțelegerea treptat.

De exemplu, atunci când ascultăm un discurs despre cât de minunat este traiul la sat din toate punctele de vedere, noi fiind îndrăgostiți de tot ce înseamnă o metropolă hiperdezvoltată, ne propunem, la început cu intenție, apoi ne va veni din ce în ce mai firesc, să reascultăm mental ceea ce tocmai am auzit cu filtrul  preferinței pentru oraș și fără acesta.

Oare ce vom auzi? Ce ne-a scăpat prima oară? Cum se vede situația din pozitia unui om îndrăgostit de viața la țară?

Un alt lucru pe care îl mai putem exersa este focusarea atenției pe momentele de liniște, fie că suntem singuri, sau nu.

A fi conștient, a „auzi” spațiul dintre sunete, ne va ascuți simțurile atunci când cineva ne vorbește, sau ne va înlesni concentrarea doar pe cee ace ne dorim, atunci când în jurul nostru este vacarm.

De asemenea, putem urma o schemă minimă în patru pași care ne asigură atât o înțelegere clară a celuilalt cât și încrederea acestuia că este ascultat și înțeles: primim mesajul, îl apreciem ca atare, îl sumarizăm în înțelegerea noastră împreună cu interlocutorul, iar acolo unde nu suntem siguri că am înțeles, îl întrebăm pe cel de lângă noi ce a vrut să spună.

Între lucrurile de evitat atunci când intenționăm să-l înțelegem pe celălalt, putem enumera următoarele:

Nu oferim părerea noastra decât dacă ne este cerută în mod expres.

Nu iscodim persoana cu întrebări izvorâte din curiozitate personală, ci doar dintr-un interes real de a înțelege mai bine realitatea celuilalt.

Nu ne impunem propriile valori, credințe sau păreri și nici nu împrumutam valorile, credințele și părerile celuilalt, decât dacă acest lucru este dorit de ambele părți.

Nu evaluăm, nu etichetăm povestea celuilalt, funcție de acordul sau dezacordul nostru cu ea.

Acestea au fost doar câteva exemple, însă putem practica aceste exerciții în orice situație ne dorim să înțelegem persoana de lângă noi, pentru că a fi empatic nu înseamnă a fi de acord cu cineva, ci a fi prezent, a-l înțelege pe celălalt fără a-l judeca.

 

De Elena Constantin, psiholog, psihoterapeut în formare, consilier psihologic

Tel.: 0726.622.356

counselor.studio@gmail.com

Foto: shutterstock.com

 

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Cum ne putem îmbunătăți imaginea corporală
Cum ne putem îmbunătăți imaginea corporală

Să îmbunătățim imaginea corporală nu înseamnă să ajustăm aspectul fizic, ci să îmbunătățim modul în care gândim despre înfățișarea noastră. Iată cum putem face acest lucru.

Citeste
Ce mesaj transmiți când ești prea entuziasmată
Ce mesaj transmiți când ești prea entuziasmată

E bine să ai o atitudine pozitivă, să fii volubilă și optimistă, dar când ești prea entuziasmată și acționezi în consecință transmiți un mesaj greșit…

Citeste
Ambivalența: Cum apare în copilărie și ne influențează toată viața
Ambivalența: Cum apare în copilărie și ne influențează toată viața

Ambivalența este dezvoltată în copilărie, odată cu trecerea de la împărțirea lumii exclusiv în bine și rău. Cât de greu este de menținut și cât de fragilă, aflăm în cele ce urmează.

Citeste
Cum practicăm ascultarea empatică
Cum practicăm ascultarea empatică

Ascultarea empatică ține de disponiblitatea noastră de a fi prezenți și atenți la celălalt, fără judecăți și fără etichetări. Despre cum ne detașăm de alți stimuli și cum o putem practica, aflăm în cele ce urmează.

Citeste
Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor
Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor

Teste, verificări, examinări, probe de control, concursuri, sesiune de lucrări, audiții, campionate, câte și mai câte denumiri formale și înfricoșătoare pentru o împrejurare în care ni se testează cunoștințele. Uneori, o poziționare corectă, ne ajută să gestionăm eficient stresul din perioada examenelor.

Citeste
Cum poți rămâne activ după pensionare
Cum poți rămâne activ după pensionare

După pensionare, mai curând sau mai târziu, mulți dintre noi simt șocul provocat de lipsa unei activități care ne guverna programul. Pentru a nu apărea frustrări și a combate sentimentul de inutilitate, iată ce putem face.

Citeste