Învață să spui NU! Cum să ai un comportament asertiv

Chiar dacă știi cât de important este să ai un comportament asertiv, nu înseamnă că e simplu să spui nu. Iată câteva sfaturi.

Citește și:

5 trucuri pentru mai multă fericire

5 sentimente care ne sabotează

Sunt momente în care vrei sa spui „nu” însă nu știi cum să faci asta fără ca interlocutorul tău să fie deranjat? Sunt momente în care alegi sa spui „da” deși nu vrei sa faci lucrul respectiv? Oare ce se întâmplă cu noi de îi alegem pe ceilalți în detrimentul propriilor nevoi?

Este o dovadă că nu ne-am însușit un mod asertiv de a comunica. Avem o stimă de sine scăzută și ne gândim că dacă îi refuzăm pe ceilalți, aceștia se vor supăra pe noi.

Persoanele cu stimă de sine scăzută sunt susceptibile de a-și modifica discursul în funcție de anturajul și interlocutorul lor, astfel încât acestea preferă să accepte ceea ce le cer ceilalți și le este teamă să spună „nu”.

Ei se tem de judecata celorlalți deoarece se valorizează prin părerea altora despre ei și de aceea preferă să aleagă să-i mulțumească pe aceștia în detrimentul propriilor dorințe.

Oamenii cu stimă de sine scăzută au mare nevoie sa fie iubiți și admirați de ceilalți, au tendința de a fi critici cu ei înșiși, se îndoiesc des de propria persoană.

Cu cât ne îndoim mai mult de noi înșine cu atât ne este mai greu să hotărâm pentru noi și să ne afirmăm părerile și nevoile.

 

Importanța afirmării de sine

Este sănătos pentru afirmarea noastră de sine să ne apărăm punctele de vedere și interesele în fața celorlalți. Însă este important să învățăm cum să facem asta, astfel încât ambele părți (atât noi cât și interlocutorii noștri) să fie de acord.

Afirmarea de sine este capacitatea de a exprima ceea ce gândești, ceea ce vrei, ceea ce simți, respectând în același timp ceea ce gândește, vrea, simte celălalt.

Este puterea de a spune „nu” fără agresivitate, de a cere ceva fără a te scuza mereu, de a răspunde calm la critică, etc. Afirmarea de sine trebuie sa fie prezentă în toate domeniile vieții: social, familial, personal și profesional.

A te afirma înseamnă a te respecta suficient pentru a-ți oferi drepturi în fața altor persoane (dreptul de a te exprima, de a cere, de a răspunde, de a contrazice).

Or, a avea aceste drepturi, înseamnă a-ți asuma riscul de a-l deranja pe interlocutor sau de a-i displace.

De aceea, persoanelor cu stima de sine scăzută, prea sensibile la riscul de a nu fi validați social, le este cel mai adesea greu sa se afirme, deoarece ele gândesc într-un mod specific: „Dacă refuz, interlocutorul meu se va supăra”, „Dacă spun ce gândesc cu adevărat, vom ajunge să ne certăm”.

Absența afirmării de sine poate merge până la fobie socială.

 

Cum răspundem corect unei solicitări

Sunt cel puțin trei modalități de a răspunde cuiva la o cerere, important este să alegem forma optimă de a comunica, astfel încât să nu ramână nimeni lezat în urma comportamentului nostru. Aceste tipuri de comportamente relaționale sunt:

Comportamentul agresiv („arici” sau “omul dificil”): constă în a privilegia nevoile și punctele tale de vedere și a le neglija pe ale celorlalți („Nevoile mele trebuie să fie respectate”, „Nu suport contradicția”).

Astfel o persoană își impune nevoile și dorințele în fața celuilalt fără a-l respecta.  În cazul rezistenței interlocutorilor nu ezită  să recurgă la conflict sau la amenințare. Avem aici stima de sine înaltă, dar instabilă (deci fals înaltă).

Comportamentul pasiv sau comportamentul inhibat („omul preș” sau “omul de paie”): nu-și exprimă nevoile și lasă locul celuilalt. El suportă relațiile cu celălalt, acceptând sistematic toate ideile și cerințele altora.  Avem de-a face aici cu o stimă de sine scăzută.

Comportamentul asertiv: persoana își exprimă nevoile și dorințele respectând nevoile și dorințele celuilalt.

Există chiar și un al patrulea tip, comportamentul manipulator. Acesta utilizează un stil pasiv sau asertiv pentru a-și atinge scopul, fără însă a-l respecta pe celălalt.

 

Tehnici pentru a deveni mai asertivi

Când suntem asertivi reușim să formulăm un refuz fără a-l devaloriza pe celălalt. Avem dreptul să spunem „nu” atunci când nu dorim să facem ceva, atunci când nu suntem de acord cu ceva.

Care sunt însă gândurile care ne împierdică să refuzăm? ”Dacă spun nu se poate genera un conflict”, „Interlocutorul meu se poate supăra pe mine”, „Celălalt nu mă va mai plăcea”, „Pentru a spune nu, trebuie să justific, și nu sunt sigur pe argumentele mele”.

Gândurile care însă ne permit să refuzăm sunt următoarele: „pot să spun nu respectându-l pe celălalt, fiind empatic”, „A refuza ceva nu înseamnă a nega sau a respinge relația, putem refuza ceva fără ca celălalt să se supere”, „Trebuie să învățăm să spunem nu pentru a nu ne lăsa invadați de cererile celorlalți”.

Atunci când spunem „nu” este important să ținem cont de anumite aspecte:

Dacă nu înțelegem prea bine ceea ce ne cere interlocutorul nostru, putem solicita lămuriri, clarificând astfel cererea acestuia: “Dacă am înțeles bine tu ai nevoie ca eu să….”

Dacă nu ați avut timp să vă gândiți, nu răspundeți imediat. Puteți folosi formularea: “am înțeles dorința ta, însă te rog sa mă lași puțin sa mă gândesc…”

Dacă totul vă este clar, spuneți pur și simplu nu, fără să justificați: “Nu, mulțumesc” sau “Nu am disponibilitate în ziua respectivă, la ora respectivă.”

Dacă interlocutorul repetă cererea, persistați în refuz “Nu, îmi pare rău, dar nu sunt interesată/ nu pot, etc”

Exprimați-vă nemulțumirea dacă celălalt insistă: “Mă deranjează că insiști…” sau sugerați potențiale soluții: “Eu nu pot să te ajut însă îți sugerez să…” sau “nu pot să te ajut, însă ar fi foarte posibil să te ajute X”.

Putem concluziona că prezența afirmării de sine și implicit a comportamentului asertiv ne ajută să fim capabili, să ne simțim bine împreună cu ceilalți, fără a fi lezată vreuna din părți.

Teama de a spune nu, teama de a-l jena, de a-l deranja, răni sau de a-l supăra pe celălalt, are drept consecință prioritizarea drepturilor celuilalt față de drepturile propriei persoane.

Acest lucru ne împiedică să ne ocupăm de propria persoană. Cei care nu știu să spună „nu” au dificultăți și în acceptarea unui compliment, în a cere ceva cuiva, sau în  a primi și a răspunde la critici.

De aceea, a învăța comportamentul asertiv și a crește afirmarea de sine se dovedește a fi un lucru esențial pentru evitarea trăirii unor emoții și stări negative.

 

De Doina Badea, psiholog și psihoterapeut

Tel.: 0726.736.993

Foto: shutterstock.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă

Dacă în copilărie ai simțit teamă de abandon sau față de figurile autoritare, ea poate face parte și din psihicul tău adult. Uneori, aceasta duce la somatizări la nivel fizic. Iată cum.

Citeste
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare

De câte ori nu ai auzit: „Eu știu cel mai bine, eu sunt cel mai grozav, nimeni nu este așa de bun ca mine“ sau „nici nu știe ce a pierdut, nu o să găsească alta ca mine“. Narcisismul iese la iveală ca să ne protejeze, dar, de fapt, este o formă de autosabotare. Iată de ce.

Citeste
Învață să spui NU! Cum să ai un comportament asertiv
Învață să spui NU! Cum să ai un comportament asertiv

Chiar dacă știi cât de important este să ai un comportament asertiv, nu înseamnă că e simplu să spui nu. Iată câteva sfaturi.

Citeste
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci

Ești responsabilă de propria dezvoltare personală, iar acest lucru înseamnă să rămâi mereu deschisă oportunităților de a te dezvolta. Iată de ce niciodată nu e prea târziu să faci schimbări.

Citeste
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale

Nu este ușor să identifici un psihopat, de aceea cercetătorii dau mai multă atenție metodelor prin care aceștia ar putea fi reperați. Preferințele muzicale par să fie un criteriu.

Citeste