Stres, vacanțe scurte, ore peste program… cum ar arăta, de fapt, job-ul ideal

La noi, ești considerat angajat model dacă stai frecvent peste program, muncești și în weekend și ești disponibil la telefon chiar dacă ești plecat în vacanță. Deci, nu e de mirare că românul e veșnic frustrat, rareori productiv și înghite mult stres. Cum ar trebui să arate lucrurile de fapt?

În mod ironic, se observă în ultimii ani că am devenit sclavii unor inovații tehnologice apărute tocmai ca să ne ușureze munca – oamenii se plâng că acum trebuie să fie disponibili în orice moment, să răspundă la mail-uri foarte rapid, stau la serviciu mai mult decât înainte și sunt mai stresați decât cu ceva timp în urmă.

Stresul a devenit principalul motiv de absență de la muncă. Studiile ne dau informații alarmante. Astfel, unul realizat în Marea Britanie a constatat că un angajat într-o companie mare primește, în medie, pe săptămână 400 de e-mail-uri, 70% dintre ele fiind deschise în mai puțin de șase secunde.

Primim zilnic mai multă informație decât putem folosi. Un alt studiu, realizat în 2010 pe 1.700 de funcționari din Statele Unite, Marea Britanie, Africa de Sud, Australia și China, a relevat faptul că aceștia își petrec mai mult de jumătate din ziua lor lucrătoare primind informații și citindu-le, în loc de a le utiliza în mod efectiv în muncă.

Citește și:

Corporațiuni. Stresul la serviciu poate fi controlat

Corporațiuni. Sensul muncii tale este ceva construit de tine

Cercetările au demonstrat că dacă vrem să creștem productivitatea, trebuie să revizuim actualul model de 40 de ore consecutive de muncă pe săptămână separate doar prin două zile de weekend și întrerupte uneori de scurte vacanțe.

Vacanțele ne revitalizează corpul și mintea, ajutându-ne să ne detașăm de stresul de la muncă, însă psihologii finlandezi au descoperit că aceste beneficii durează doar două săptămâni după întoarcerea din vacanță.

Un studiu realizat de această dată în Olanda a relevat că angajații se simt mai energici, mai veseli, mai puțin tensionați și mai satisfăcuți dacă au parte de o vacanță de șapte-nouă zile. Însă, la o săptămână după ce se întorc la muncă, toate aceste beneficii dispar!

Concluzia numeroaselor studii este că, în loc să limiteze vacanța la una pe an ori scurte vacanțe de două-trei zile din când în când, companiile ar trebui să permită angajaților să își ia liber o zi sau două în timpul săptămânii lucrătoare și să-i încurajeze să nu își petreacă serile cu probleme legate de serviciu.

De asemenea, ei trebuie să aibă parte de șapte-opt ore de somn pe noapte, să își ia toate zilele de concediu la care au dreptul, să își ia multe pauze mici în cursul zilei și să înceapă ziua de muncă cu treburile cele mai grele, ca să poată să le acorde toată atenția și resursele.

Unii chiar au propus scurte pauze de somn în intervalul 2 P.M. – 4 P.M, când creierul devine somnolent în mod natural.

Un studiu realizat la Stanford University a relevat că un somn de zece minute conduce la creșterea concentrării și a performanței și are capacitatea de a te revigora imediat, în timp ce după un somn de 30 de minute îți mai trebuie 30 ca să devii din nou alert.

Acest regim de muncă crește dorința și abilitatea de a lucra, ceea ce îi face pe angajați mai productivi. După cinci luni de un astfel de regim de muncă ei devin mai satisfăcuți de serviciul lor, mai doritori să rămână în același loc de muncă, mai mulțumiți de raportul muncă-viață personală și mai mândri de realizările lor!

Pe de altă parte, există date că un regim de muncă prelungit are efecte negative din punctul de vedere al costurilor medicale și emoționale.

 

De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro

Foto: People working on a desk

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă

Dacă în copilărie ai simțit teamă de abandon sau față de figurile autoritare, ea poate face parte și din psihicul tău adult. Uneori, aceasta duce la somatizări la nivel fizic. Iată cum.

Citeste
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare

De câte ori nu ai auzit: „Eu știu cel mai bine, eu sunt cel mai grozav, nimeni nu este așa de bun ca mine“ sau „nici nu știe ce a pierdut, nu o să găsească alta ca mine“. Narcisismul iese la iveală ca să ne protejeze, dar, de fapt, este o formă de autosabotare. Iată de ce.

Citeste
Stres, vacanțe scurte, ore peste program... cum ar arăta, de fapt, job-ul ideal
Stres, vacanțe scurte, ore peste program… cum ar arăta, de fapt, job-ul ideal

La noi, ești considerat angajat model dacă stai frecvent peste program, muncești și în weekend și ești disponibil la telefon chiar dacă ești plecat în vacanță. Deci, nu e de mirare că românul e veșnic frustrat, rareori productiv și înghite mult stres. Cum ar trebui să arate lucrurile de fapt?

Citeste
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci

Ești responsabilă de propria dezvoltare personală, iar acest lucru înseamnă să rămâi mereu deschisă oportunităților de a te dezvolta. Iată de ce niciodată nu e prea târziu să faci schimbări.

Citeste
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale

Nu este ușor să identifici un psihopat, de aceea cercetătorii dau mai multă atenție metodelor prin care aceștia ar putea fi reperați. Preferințele muzicale par să fie un criteriu.

Citeste