Părerea psihologului despre rezoluții

Una dintre preocupările frecvente de la început de an este stabilirea listei de rezoluții. Iată perspectiva unui psiholog asupra acestui demers.

Citește și:

Indicii că nu suntem conectați la propriile nevoi și dorințe

3 lucruri simple pe care le poți face pentru propria dezvoltare personală

Ștefania Voia, psiholog – „Rezoluțiile mele sunt axate pe continuarea unor obiceiuri benefice din viața mea”

Pentru mine, trecerea dintre ani este o ocazie ce marchează în primul rând trecerea timpului. Gândindu-mă la ce impact are asta asupra mea, intru mai mult în contact cu mine însămi, port un dialog interior din care îmi doresc să-mi clarific ceea ce simt în raport cu experiențele din anul care se încheie.

Vreau să-mi amintesc de realizări, oricât de mici sau de mari ar fi ele, pentru că este important pentru mine să mă simt încrezătoare și mulțumită de mine însămi.

Îmi rememorez și acele momente de melancolie, ele îmi amintesc că am pierdut anumite momente, oportunități, persoane și relații.

Din asta încerc să extrag care au fost resursele mele care m-au ajutat să fac față, pentru că ele mă vor ajuta și pe viitor.

Cu ocazia asta încerc să-mi clarific și ce anume mai am de făcut, unde mai am de lucru, la modul cât mai sincer cu puțință, deși asta nu este întotdeauna ușor.   

Deși este un nou început, vreau să nu mă încarc de prea multe “to do-uri”, știu din trecut că m-au împovărat, rezoluțiile mele sunt mai degrabă axate pe continuarea unor obiceiuri benefice din viața mea. Este un moment de conștientizare a ceea ce îmi face bine și ce nu, iar planurile încerc să le structurez în funcție de asta. Sunt de asemenea recunoscătoare pentru oamenii pe care îi am în viața mea și de ceea ce-mi aduce fiecare.

Le recomand cititorilor să își îndrepte atenția pe ceea ce au realizat, pe felul cum au făcut-o și să intre mai mult în contact cu ceea ce le este de folos, în locul criticii și a planificării unor rezoluții de tipul celor “de anul acesta mă apuc de/mă las de”.

De Stefania Voia, psiholog

stefania.voia@yahoo.com

Tel.: 0726.191.255

Foto: shutterstock.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă

Dacă în copilărie ai simțit teamă de abandon sau față de figurile autoritare, ea poate face parte și din psihicul tău adult. Uneori, aceasta duce la somatizări la nivel fizic. Iată cum.

Citeste
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare

De câte ori nu ai auzit: „Eu știu cel mai bine, eu sunt cel mai grozav, nimeni nu este așa de bun ca mine“ sau „nici nu știe ce a pierdut, nu o să găsească alta ca mine“. Narcisismul iese la iveală ca să ne protejeze, dar, de fapt, este o formă de autosabotare. Iată de ce.

Citeste
Părerea psihologului despre rezoluții
Părerea psihologului despre rezoluții

Una dintre preocupările frecvente de la început de an este stabilirea listei de rezoluții. Iată perspectiva unui psiholog asupra acestui demers.

Citeste
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci

Ești responsabilă de propria dezvoltare personală, iar acest lucru înseamnă să rămâi mereu deschisă oportunităților de a te dezvolta. Iată de ce niciodată nu e prea târziu să faci schimbări.

Citeste
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale

Nu este ușor să identifici un psihopat, de aceea cercetătorii dau mai multă atenție metodelor prin care aceștia ar putea fi reperați. Preferințele muzicale par să fie un criteriu.

Citeste