Psihanaliză: Cum explicăm apariția de frici și fobii

Deseori suferim de frici și fobii aproape absurde cărora ne este imposibil să le găsim sursa. Iată o explicație psihanalitică.

Citește și:

Motive pentru care luăm decizii proaste

7 obiceiuri la care să renunți dacă vrei să îți îmbunătățești stima de sine

Ca o scurtă definiţie, fobiile reprezintă frici imaginare şi/sau iraţionale. În ziua de astăzi se pune foarte mult accent pe modalităţi şi tipare comportamentale evitante pe care le învățăm pentru a face faţă acestor frici, însă, de fiecare dată, ar trebui tratată originea acestora. Ca tratament cauzal, este recomandată psihoterapia psihanalitică sau psihanaliza.

Intens dezbătute şi cunoscute publicului larg prin diferite canale, planşa lor se întinde de la o frică intensă faţă de muştar, la o frică teorizantă faţă de cuvinte lungi.

Fiind o infinitate de astfel de temeri, nu voi dezbate vreo frică în mod special, însă este important de precizat că toate au un lucru în comun: sentimentele intense pe care le provoacă. Este o frică la fel de intensă precum cea pe care o simțim atunci când ne este pusă viața în pericol.

Un moment important pe care copilul îl trăiește cu mare intensitate se intensifică la vârsta de 3 ani și poartă numele de complexul lui Oedip. Aici, el trăiește sentimente de dragoste față de părintele de sex opus și sentimente ostile față de părintele de același sex, în general.

Fiind mult mai mic decât părintele de același sex și percepându-l ca pe o autoritate, copilul se teme de repercusiunile pe care le au atât sentimentele tandre, cât și cele ostile și își va simți viața amenințată.

Dacă până aici drumul este unul cât de cât comun, de aici se ramifică, în funcție de diverși factori, printre care enumerăm: temperamentul, familia, cultura, societatea etc.

Dacă unii copii devin introvertiți și se tem în secret pentru bunăstarea lor, alții pot rezolva sănătos acest conflict.

Printre cei care nu pot rezolva sănătos problema, sunt și cei care aleg o soluție de compromis. Una dintre soluțiile de compromis pentru rezolvarea problemei este cea a fobiei.

Din acest punct de vedere, obiectului fobiei îi este atribuit acel sentiment înfricoșător pe care copilul încearcă să îl evite.

Acest lucru se face prin simbolizare, adică obiectul fobiei reprezintă, dacă este analizat îndeajuns, simbolul a ceea ce percepe copilul ca fiind înfricoșător.

Dacă o persoană se teme foarte tare de mere, el își va putea motiva frica pornind de la faptul că unele mere sunt tari.

De aici, folosind tehnica asocierii libere pe care psihanaliza se bazează, putem ajunge la faptul că merele tari îi amintesc persoanei de un episod în care el împreună cu familia serveau salată de fructe, iar mai departe de un alt episod în care îl privea pe tatăl cum folosea un cuțit pentru a tăia fructele pentru salată.

Văzând acest lucru, copilul a perceput pe atunci părintele său ca fiind foarte periculos și s-a temut de agresivitatea lui.

Privit din ansamblu, pentru această persoană ce suferă de o fobie față de mere, mărul este în mare parte simbolul agresivității tatălui, de care el se temea când era copil.

Este important de știu faptul că odată ce evenimentul înfricoșător a fost readus în minte, se eliberează în același timp și emoția ținută captivă acolo, iar fobia dispare de la sine, însă nu trebuie uitat faptul că pentru ca o astfel de amintire să provoace un simptom, aceasta trebuie să fie inconștientă, adică nu poate fi amintită cu ușurință.

 

De Tiberiu Seeberger, psihoterapeut psihanalist în formare

Tel.: 0761.517.763

www.seeberger.ro

Foto: shutterstock.com

 

 

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare

De câte ori nu ai auzit: „Eu știu cel mai bine, eu sunt cel mai grozav, nimeni nu este așa de bun ca mine“ sau „nici nu știe ce a pierdut, nu o să găsească alta ca mine“. Narcisismul iese la iveală ca să ne protejeze, dar, de fapt, este o formă de autosabotare. Iată de ce.

Citeste
Tulburarea obsesiv-compulsivă: manifestări şi remedii
Tulburarea obsesiv-compulsivă: manifestări şi remedii

Mulți dintre noi au experimentat anxietatea dată de gânduri obsesive. Iată cum identificăm tulburarea obsesiv-compulsivă pentru a lua măsurile potrivite pentru noi

Citeste
Psihanaliză: Cum explicăm apariția de frici și fobii
Psihanaliză: Cum explicăm apariția de frici și fobii

Deseori suferim de frici și fobii aproape absurde cărora ne este imposibil să le găsim sursa. Iată o explicație psihanalitică.

Citeste
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale

Nu este ușor să identifici un psihopat, de aceea cercetătorii dau mai multă atenție metodelor prin care aceștia ar putea fi reperați. Preferințele muzicale par să fie un criteriu.

Citeste
Cum te ajută inteligența emoțională să ai un salariu mai mare
Cum te ajută inteligența emoțională să ai un salariu mai mare

Știai că inteligența emoțională te ajută să te afirmi și să avansezi profesional? Dacă vrei un salariu mai mare, investește în ea. Iată rolul acesteia și beneficiile aduse.

Citeste