Psihosomatizarea: emoțiile care provoacă reacții fizice

Deși psihosomatizarea este cunoscută, pierdem din vedere reale pot fi efectele emoțiilor asupra propriului nostru organism. Iată câteva indicii că ne ascundem adevăratele trăiri în spatele disconfortului fizic.

Citește și:

Dependența de muncă, o apărare împotriva realității

Uneori, trăim emoții care ne aparțin. Alteori, ele sunt de împrumut

Psihosomatizările sunt diferitele manifestări corporale ale durerilor psihice. Dacă în vremurile îndepărtate, oamenii considerau că diferite emoții provoacă diferite boli fizice, la începutul anilor 1900 Sigmund Freud a demonstrat acest lucru, l-a înglobat în teoria psihanalitică și l-a numit psihosomatizare.

Pentru a demonstra că psihicul are puterea de a influența puternic trupul, oricine se poate convinge urmărind o ședință de hipnoză.

Aflat în starea de transă, pacientul poate primi din partea hipnotizatorului comanda de a-l durea o mână un anumit timp după ce se trezește. El va executa comanda întocmai, va simți durerea, va da diferite motivații pentru durere („poate m-am lovit”, „poate am stat într-o poziție incomodă și a amorțit” etc.), însă nu își va aminti de sugestia primită decât cu foarte mare greutate.

În cazul psihosomatizărilor, psihicul este cel care are o influență puternică și pe această cale vrea să ne tragă un semnal de alarmă.

Prin aceste manifestări, el caută într-un mod simbolic o soluție de compromis a unui conflict ce apare în mintea noastră, iar durerea fizică este una dintre variante.

Cel mai simplu exemplu este cel al copiilor care atunci când au un test sau o provocare dificilă la școală, se îmbolnăvesc ușor, fac febră și astfel sunt nevoiți să stea acasă. Aici psihicul le sare în ajutor.

Pe de-o parte ei vor să evite testul sau provocarea de la școală, dar pe de altă parte nu vor să îi dezamăgească pe părinți spunându-le direct că vor să rămână acasă.

Gândul și sentimentul că nu vor să dea testul rămân ascunse și ajung prin intermediul psihicului să se transforme în durerea fizică.

Întrebați, copiii spun că vor să meargă la test pentru că știu cât de important este testul mai ales pentru părinți, dar se scuză că nu o pot face din cauza durerilor.

Acesta este exemplul clasic de psihosomatizare. După cum se poate vedea, funcționează două forțe: una care vrea un lucru și alta care nu vrea acel lucru.

Așa cum s-a întâmplat și în cazul exemplificat mai sus, din motive sociale sau culturale, unele lucruri rămân ascunse, adică inconștiente.

Copilul nu putea recunoaște că nu vrea să dea testul pentru că astfel i-ar fi dezamăgit, i-ar fi rănit pe părinți și, în viziunea lui, ar fi existat șansa ca părinții să nu îl mai iubească. Astfel, el a alungat acest gând din minte alături de sentimentul care îl însoțește, iar acestea s-au manifestat altfel.

Vorbim aici de o forță care vrea și alta care nu vrea, două forțe opuse dintre care una este inconștientă. Sentimentele inconștiente caută o cale de descărcare, nu dispar în timp.

Ele se pot descărca prin vise, prin acte ratate, prin diferite gânduri care par a fi absurde sau fără logică, prin activități simbolice sau prin psihosomatizări.

Dacă acest exemplu banal îl extindem către un adult pe care „îl dor toate oasele” exact în momentul în care este obligat să facă o vizită părinților săi și astfel este nevoit să stea acasă, observăm că scheletul a rămas același. Iată și câteva dintre cele mai des întâlnite psihosomatizări:

 

Leșinul

Leșinul este cea mai comună formă de psihosomatizare și este și cea mai eficientă. Cu ajutorul leșinului se oprește avalanșa de stimuli ce vin asupra organismului din exterior.

Persoana care leșină pur și simplu nu mai primește nimic, își închide porțile lumii externe și își ia puțin timp pentru a se reface.

Leșinul poate apărea pe stradă și își atinge obiectivul de a opri persoana să ajungă unde ar trebui să ajungă, poate apărea în situații percepute ca fiind de un pericol foarte mare, cum ar fi un carusel sau zborul cu avionul și astfel ajută persoana să se deconecteze de la acel moment sau poate apărea și în cadrul unei discuții libere avute cu altcineva, iar aici poate opri persoana în cauză să mai audă acea discuție, discuție care atinge un punct sensibil, poate conștient, poate inconștient.

 

Durerea de cap

Expresiile „am atâtea pe cap” sau „am capul plin de probleme” se înrudesc foarte bine cu acest mod de psihosomatizare.

Prin durerea de cap psihicul ne poate arăta faptul că suntem supraaglomerați, avem o cantitate mare de stres și nu avem o cale potrivită de a o descărca.

De asemenea, un lucru important este acela că nu avem o persoană care să ne poată înțelege și cu ajutorul căreia să discutăm acele probleme care ne dau „bătăi de cap”.

 

Tulburările digestive

Tulburările digestive sunt prezente la foarte multe persoane și pot fi considerate chiar unele dintre cele mai des întâlnite psihosomatizări, chiar dacă sunt nerecunoscute și pot fi ușor confundate cu un mod de alimentație defectuos.

Aici lupta se dă între „a ține înăuntru” și „a da afară” diferite sentimente. Dacă suntem puși în situația de a dori să spunem ceva, dar nu ne este dată ocazia, organismul poate „da afară” toate lucrurile pe care voiam să le spunem când mergem la toaletă.

Prima întrebare care ne vine în minte cu privire la simptomele psihosomatizării este: „Ce activitate îngreunează ea?”. Răspunzând cât mai sincer la aceasta, putem descoperi mai multe despre noi și despre forțele aflate în contradicție din interiorul nostru.

 

De Tiberiu Seeberger, psihoterapeut psihanalist în formare

Tel.: 0761.517.763

www.seeberger.ro

Foto: shutterstock.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Când și de ce să spui te iubesc
Când și de ce să spui te iubesc

Sigur iubești pe cineva – un el, o ea, familia, prietenii. Dar cât de des le spui ceea ce simți? Îți face și ție bine, dar și lor, în plus relația devine mai puternică. Uite câteva cazuri.

Citeste
Supracompensarea prin muncă: indicii şi cauze
Supracompensarea prin muncă: indicii şi cauze

Muncești mult? Nu simți mari satisfacții, ba chiar oboseala se acumulează, dar parcă tot către muncă revii? Aflăm de la psihoterapeutul Daniela Stanciu ce înseamnă supracompensarea prin muncă și ce se află în spatele ei.

Citeste
Stresată? Anxioasă? Agitată? Iată cum îți regăsești starea de calm
Stresată? Anxioasă? Agitată? Iată cum îți regăsești starea de calm

Echilibrul emoțional pare un lux pe care nu ni-l mai putem permite în ritmul pe care îl impune societatea și pe care majoritatea îl acceptă fără prea multă împotrivire. Avem nevoie de calm mai mult decât oricând, dar cum să ni-l (re)găsim? Iată câteva sfaturi utile.

Citeste
Psihosomatizarea: emoțiile care provoacă reacții fizice
Psihosomatizarea: emoțiile care provoacă reacții fizice

Deși psihosomatizarea este cunoscută, pierdem din vedere reale pot fi efectele emoțiilor asupra propriului nostru organism. Iată câteva indicii că ne ascundem adevăratele trăiri în spatele disconfortului fizic.

Citeste
Mici exerciții de mindfulness
Mici exerciții de mindfulness

Ce faci prima dată când te trezești? Care îți sunt obiceiurile? Primele momente ale zilei sunt cruciale pentru ceea ce urmează și pentru eficiența și liniștea sufletească. Uneori, nu  trebuie decât să fim mai atenți la actele cele mai banale ale cotidianului. Iată câteva exerciții de mindfulness de pus în practică.

Citeste
Cum ne sunt utile emoțiile negative
Cum ne sunt utile emoțiile negative

Încă de mici, suntem învățați că durerea, suferința, neplăcerea sunt de evitat. Ținta noastră a fost și rămâne să alergăm după emoțiile pozitive, care se pare că ar fi cheia fericirii. Dar emoțiile negative ne sunt extrem de utile și necesare. Iată de ce.

Citeste