Reziliența: cum ne îmbunătățim forța emoțională în fața obstacolelor

Reziliența este una dintre cele mai utile abilități, iar exersarea ei ne aduce beneficii pe termen lung. Iată ce avem de făcut.

Citește și:

Învață să ai răbdare cu tine însăți

Cum e corect să alegi? Iei decizii cu inima sau rațional?

Se spune că nu putem controla ceea ce ni se întâmplă, dar putem controla atitudinea pe care o avem faţă de situația respectivă.

A fi rezilient înseamnă a fi rezistent la şoc. Reziliența reprezintă adaptarea la situaţiile foarte stresante, traumatice sau potenţial traumatice cu care o persoană se confrunta de-a lungul vieţii. În ciuda faptului că trăiesc emoţii negative, oamenii rezilienţi nu se lasă copleşiţi de acestea ci îşi revin mai repede şi cu mai puţine daune emoţionale în urma unui stres major.

Acest lucru nu înseamnă că persoanele reziliente îşi resping emoţiile, ci doar că nu le lasă să preia controlul şi să le influenţeze deciziile.

 

Componentele rezilienței

Cercetătorii Wagnild şi Young identificau 5 componente ale rezilienţei:

Calmul (sau seninătatea): exprimat prin tendinţa de a lua lucrurile aşa cum sunt, reducând reacţiile extreme şi având o perspectivă echilibrată asupra vieţii.

Perseverența: înseamnă a persista în ciuda adversităţii, a continua lupta, a rămâne implicat, a nu renunţa, a da dovadă de autodisciplină.

Încrederea în sine: abilitatea de a conta pe sine, de a-ți şti punctele forte dar şi limitele.

Capacitatea de a da sens: de a realiza că în viaţă sunt scopuri de atins, că există lucruri pentru care să merite să trăieşti.

Solitudinea existenţială: adică prezenţa unui sentiment de libertate şi unicitate, în sensul că parcursul vieţii unei persoane este unic, iar dacă unele situaţii sunt împărtăşite cu alte persoane există alte situaţii pe care trebuie să le înfrunţi singur.

Personele reziliente fac mai bine faţă stresului deoarece prezintă anumite trăsături, precum capacitatea de a reacţiona rapid la stres, maturitate emoţională, capacitatea de a se distanţa de afectele intense. Totodată ele sunt cele care vor căuta soluții și informații, având abilitatea de a crea relații de sprijin chiar și în timp de criză.

Anticiparea proiectivă pozitivă este capacitatea persoanelor reziliente de a se proiecta în viitor şi de a-şi imagina cum va fi viaţa lor când dificultăţile vor fi trecut.

Alte atuuri sunt capacitatea de a lua decizii chiar şi atunci când acest lucru implică riscuri personale, convingerea că sunt iubite pentru că o merită și reevaluarea pozitivă a evenimentelor dureroase, astfel încât acestea să devină mai acceptabile sau congruente cu punctul lor de vedere.

Astfel de calități sunt îmbunătățite și susținute de altele precum altruismul, optimismul şi speranţa.

 

Cum îți poți construi reziliența

Forţa emoţională poate fi îmbunătăţită ţinând cont de anumite aspecte, cum ar fi:

Într-o situaţie de criză sau haos să te poţi calma şi concentra asupra acţiunilor utile, asupra ieşirii din criză.

Invață să vezi dificultăţile ca pe ceva temporar și nu uita că situațiile dificile să te facă mai bun şi mai puternic.

Încearcă să tolerezi situaţiile cu un nivel crescut de instabilitate, să te poţi adapta la circumstanţe noi.

Lucrează cu tine astfel încât să îţi revii repede după situaţiile dificile, acest lucru însemnând să fii conştient de resursele tale și să te concentrezi pe acestea.

Dă-ți timp și implică-te în vindecarea ta emoțională după pierderi şi eşecuri. Totodată, învață din propriile experienţe şi din ale celorlalţi.

Nu uita cât de important este să fii independent, dar în acelaşi timp cooperant cu ceilalţi.

Fă-ți un scop din a aborda viaţa cu mai mult calm, din a fi mai răbdător și a tolera incertitudinea. Nu uita că poți să găseşti părţi bune și experienţele proaste.

Am putea concluziona că reziliența este ceva care se învaţă în timp, nu este ceva cu care te naşti, iar dacă eşti conştient de importanța rezilienței pentru starea ta de bine şi pentru depăşirea obstacolelor, poţi contribui la îmbunătăţirea acesteia.

 

De Doina Badea, psiholog şi psihoterapeut

Tel.: 0726.736.993

Facobook: Psihoterapeut Doina Badea

Foto: shutterstock.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Ce este și ce nu este sănătatea emoțională
Ce este și ce nu este sănătatea emoțională

Sănătatea emoțională ne ajută să trăim vieți mai împlinite și să avem o relație mai bună atât cu noi înșine, cât și cu cei din jurul nostru. Dar cum arată oamenii sănătoși emoționali? Ce avem de făcut pentru a ajunge acolo?

Citeste
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă

Dacă în copilărie ai simțit teamă de abandon sau față de figurile autoritare, ea poate face parte și din psihicul tău adult. Uneori, aceasta duce la somatizări la nivel fizic. Iată cum.

Citeste
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Reziliența: cum ne îmbunătățim forța emoțională în fața obstacolelor
Reziliența: cum ne îmbunătățim forța emoțională în fața obstacolelor

Reziliența este una dintre cele mai utile abilități, iar exersarea ei ne aduce beneficii pe termen lung. Iată ce avem de făcut.

Citeste
Tulburarea obsesiv-compulsivă: manifestări şi remedii
Tulburarea obsesiv-compulsivă: manifestări şi remedii

Mulți dintre noi au experimentat anxietatea dată de gânduri obsesive. Iată cum identificăm tulburarea obsesiv-compulsivă pentru a lua măsurile potrivite pentru noi

Citeste
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci

Ești responsabilă de propria dezvoltare personală, iar acest lucru înseamnă să rămâi mereu deschisă oportunităților de a te dezvolta. Iată de ce niciodată nu e prea târziu să faci schimbări.

Citeste