“Corupția ucide!” Avem moralitate de specie superioară?

“Corupția ucide!” este celebra lozică tot mai vehiculată în aceste zile. Românii vorbesc despre corupție de peste 25 de ani, dar rareori ea a fost luată foarte în serios. Uite de ce.

Majoritatea oamenilor pare că s-a obișnuit cu ea ca fiind ceva normal în peisajul românesc, poate chiar o trăsătură națională. Unii chiar se amuzau cum unii străini, după o vreme de stat în România, „se dau pe brazdă“.

Corupția făcea parte din farmecul local, alături de mititei și țuică. Probabil mai grav este că mulți români au contribuit la hrănirea ei prin șpaga dată în stânga și în dreapta: de la medic, la absolvirea examenului de bac și de la angajarea unei nepoate, până la salvarea permisului de conducere.

Ceea ce numim „moralitate“ se întâmplă la intersecția dintre acțiuni și modul în care creierul le percepe iar „senzorul uman al moralității“ este o versiune 2.0. a celui care echipează animalele.

Citește și:

Cum să ai un creier… zen

Fitness pentru… creier

Această genealogie ar explica deficitele serioase pe care încă le are specia noastră la acest capitol. În strânsă legătură cu acest „senzor“ este și sistemul de luat decizii din creier. Și el insuficient de evoluat pentru a se ridica la pretențiile noastre de „specie superioară“.

Studiile au arătat că majoritatea oamenilor preferă un câștig imediat sigur, indiferent de valoarea lui, unuia viitor și nesigur, chiar dacă mai mare.

Iar acest gen de decizie este și mai accentuat de prezența efectivă a câștigului, adică sub ochii lor.

Când e vorba despre percepția riscului, majoritatea oamenilor judecă corect doar dacă au avut o experiență personală dureroasă sau neplăcută, aproape nimeni nefiind impactat de statistici pure sau reguli abstracte.

Într-un studiu din 2011 folosind RMN-ul, chiar noi descoperiserăm cum creierul fumătorilor nu reacționează la mesajele de avertizare de pe pachete.

Doar dacă apar poze cu tumori – adică un pericol vizibil. Cât timp au de câștigat ceva pe termen scurt, oamenii vor ignora posibila pierdere pe termen lung. Mai ales dacă e ceva cu caracter posibil/probabil.

Citeam că unii dintre clienții clubului Colectiv spuneau că înainte li se părea cool că la unele concerte se strângeau până la 1.000 de oameni în acea incintă, iar faptul că le lua 15 minute să ajungă până afară, era un indicator al succesului respectivului concert.

Toată lumea știe că multe dintre cluburile din Centrul Vechi pot cădea la un cutremur mai serios și, cu toate astea, mulți se înghesuie acolo ori de câte ori au ocazia.

Oamenii, în general, se comportă ca adolescenții care se îndrăgostesc nebunește, deși foarte puține cupluri formate la 15 ani s-au dovedit că au vreo șansă să reziste în timp.

Pentru că omul așa este construit: trebuie să intervină Statul, care să îl ocrotească, prin legi și reglementări. Și control. Statul nu își are justificare decât dacă este mai înțelept decât cei pe care îi guvernează.

 

De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro

Foto: 123rf.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare

De câte ori nu ai auzit: „Eu știu cel mai bine, eu sunt cel mai grozav, nimeni nu este așa de bun ca mine“ sau „nici nu știe ce a pierdut, nu o să găsească alta ca mine“. Narcisismul iese la iveală ca să ne protejeze, dar, de fapt, este o formă de autosabotare. Iată de ce.

Citeste
Tulburarea obsesiv-compulsivă: manifestări şi remedii
Tulburarea obsesiv-compulsivă: manifestări şi remedii

Mulți dintre noi au experimentat anxietatea dată de gânduri obsesive. Iată cum identificăm tulburarea obsesiv-compulsivă pentru a lua măsurile potrivite pentru noi

Citeste
“Corupția ucide!” Avem moralitate de specie superioară?
“Corupția ucide!” Avem moralitate de specie superioară?

“Corupția ucide!” este celebra lozică tot mai vehiculată în aceste zile. Românii vorbesc despre corupție de peste 25 de ani, dar rareori ea a fost luată foarte în serios. Uite de ce.

Citeste
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale

Nu este ușor să identifici un psihopat, de aceea cercetătorii dau mai multă atenție metodelor prin care aceștia ar putea fi reperați. Preferințele muzicale par să fie un criteriu.

Citeste
Cum te ajută inteligența emoțională să ai un salariu mai mare
Cum te ajută inteligența emoțională să ai un salariu mai mare

Știai că inteligența emoțională te ajută să te afirmi și să avansezi profesional? Dacă vrei un salariu mai mare, investește în ea. Iată rolul acesteia și beneficiile aduse.

Citeste