Katzuo Ishiguro a luat Nobel pentru literatură. Câte ceva despre beneficiile lecturii

Katzuo Ishiguro a luat Nobel pentru literatură. „Și cine vrea să citească despre asta?“ m-a întrebat un coleg, pe care l-am întrebat dacă cineva ar citi un editorial despre Katzuo Ishiguro.

Citește și:

Inteligența artificială ar putea pune capăt rasei umane. La fel, lipsa de inteligență umană.

Internetul te face prost, agresiv și foarte încrezător în ideile tale false. Iată cum:

Chiar așa, ați vrea să citiți despre Katzuo Ishiguro? Sau despre Mario Vargas Llosa, Herta Müller, Orhan Pamuk?

Sau, dacă nu vreți să citiți despre ei, poate veți dori să citiți despre beneficiile lecturii. Și apoi veți vrea să le cumpărați cărțile, pentru că:

Lectura relaxează. Este rezultatul unui studiu făcut în 2009 de specialiști de la Universitatea din Sussex (precum și mult altele, căci niciodată nu e vorba doar de un singur studiu pe un subiect), care au demonstrat că imediat ce subiecții au început să citească un roman, le-a scăzut tensiunea musculară și se simțeau mai bine.

Lectura îți menține creierul tânăr. Cei care citesc la vârste înaintate prezintă mai puține semne ale degradării cerebrale decât cei care se lasă stimulați pasiv de către televizor, de pildă.

Lectura literaturii te face mai empatic și mai inteligent emoțional. Dacă citești povestea de dragoste dintre Anna Karenina și contele Vronsky e imposibil să rămâi insensibil la drama sentimentală a personajelor.

Devii empatic fără să vrei. Înțelegi felul cum iubesc femeile din personalitatea și comportamentul nefericitei Anna. Poate și pe al bărbaților, din comportamentul lui Vronsky, pentru că personajele sunt exemplare pentru ideea de dragoste.

Nu există educație sentimentală mai bună decât cea făcută de romanele bune. Din ele poți înțelege felul cum gândesc oamenii, ce simt, cum procesează emoțiile. Cine nu citește sau nu își sfătuiește copiii să citească se privează de o resursă de cunoaștere fundamentală.

Ficțiunea este un permanent proces de simulare mentală a situațiilor de viață, a gândurilor, cărțile de ficțiune îți prezintă o realitate complexă pe care nu o experimentezi (dar ai putea, la un moment dat) și îți oferă (ca într-un simulator de zbor, să zicem) posibilitatea de a răspunde mental la acele situații. Literatura e un excelent antrenament pentru viață.

Lectura crește stima de sine. Pentru că informația, educația și autoeducația obținută prin cărți te fac să te simți mai bine în propria piele, mai competent în alegeri, mai deștept. Și asta crește stima de sine.

Lectura crește creativitatea. Când ai idei puține și fixe, e bine să le iei pe ale altora, și să construiești ceva cu ele. Se cheamă creativitate.

Lectura îmbunătățește facultățile analitice și procesul de luare de decizii. Dacă „vezi“ cu ochii minții că decizia unuia sau a altuia dintre personaje e greșită, simularea mentală te ajută pe tine să iei o altă decizie.

Literatura e un antrenament. La fel, analiza, gândirea pe marginea unei situații. Cu cât citești o carte mai în detaliu, făcând legptura cu situații din viața ta, cu ce gândești tu, cu atât ți se rafinează abilitățile analitice.

Cărțile de self-help pot fi o sursă importantă de autoeducație. Adică afli din ele ce trebuie să știi ca să previi o a doua depresie, de exemplu.

Ficțiunea crește puterea de concentrare. În vreme ce internetul o scade, pentru că ne solicită atenția în toate părțile, o carte bună (fie ea și e-book), te ajută să „stai“ acolo câteva ore. Și asta e bine pentru creier.

În încheiere, aș vrea să vă traduc o idee a lui Katzuo Ishiguro, laureatul cu Nobel de anul acesta:

„Când ești tânăr, lucruri precum poziția ta morală sau cea politică par foarte importante. Eu petreceam nopți lungi în discuții politice cu prietenii, chestii care credeam că ne vor defini viețile de adulți. Și am sfârșit prin a disprețui anumiți oameni nu pentru ceva ce au făcut, ci pentru opiniile lor. Dar când am mai înaintat în vârstă, am realizat că e important să ai principii și atât. Ai mult mai puțin control decât crezi asupra lucrurilor. Aceste principii nu te duc prea departe pentru că ceea ce se întâmplă e că nu te ajută să mapezi corect viața pe care o duci. Și ești luat de vânt din când în când și aruncat în alt loc.“

Asta numesc eu înțelepciune. Și nu e de găsit decât în cărți.

Foto: 123rf.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Despre moda din PSD și feminism
Despre moda din PSD și feminism

A circulat de curând pe Facebook o poză cu niște doamne din PSD, pozate la vreo sindrofie, o poză pe care am distribuit-o și eu, amuzându-mă pe seama prostului gust vestimentar al acestora. Două amice feministe au criticat distribuirea pozei respective, pe motiv că ea ar fi discriminatorie și că ar lovi în demnitatea femeilor, că e o dovadă de judecată superficială, pe baza aparențelor…

Citeste
Despre feminism și femeile antifeministe (dar atât de feminine...)
Despre feminism și femeile antifeministe (dar atât de feminine…)

În 2003, când România a anunțat că va participa la coaliția SUA de invazie a Irakului, Chirac, oponent fervent al ideii de a-l ataca pe Saddam, a spus că România a pierdut o bună ocazie să tacă. E util să medităm din când în când la ocazia de a tăcea, atunci când vrem să ne exprimăm pe niște subiecte complexe, cu multe nuanțe și implicații. Acesta este sfatul meu pentru Magda Vasiliu, femeie cu vizibilitate, care a postat pe Facebook, spațiu public, enormitatea aceasta despre femei și feminism:

Citeste
Câteva întrebări despre femei, sex și „transghenderi”
Câteva întrebări despre femei, sex și „transghenderi”

Citesc zilele astea, cu stupoare, că oficiali din Vrancea și membri ai Coaliției pentru Familie au blocat un nevinovat eveniment pe tema discriminării femeii. Pe scurt, niște elevi din Focșani au încercat să organizeze o conferință despre discriminarea de gen.

Citeste
Katzuo Ishiguro a luat Nobel pentru literatură. Câte ceva despre beneficiile lecturii
Katzuo Ishiguro a luat Nobel pentru literatură. Câte ceva despre beneficiile lecturii

Katzuo Ishiguro a luat Nobel pentru literatură. „Și cine vrea să citească despre asta?“ m-a întrebat un coleg, pe care l-am întrebat dacă cineva ar citi un editorial despre Katzuo Ishiguro.

Citeste
Tot despre incidentul de la Muzeul Țăranului Român și tradiționala intoleranță românească
Tot despre incidentul de la Muzeul Țăranului Român și tradiționala intoleranță românească

Pentru că am mai scris un editorial despre incidentul din 4 februarie de la Muzeul Țăranului Român, reiau acest subiect, de data aceasta pentru a reproduce integral comunicatul de presă dat de regizorul Cristian Mungiu în această privință. Vă recomand să îl citiți și să meditați la ceea ce singurul regizor român laureat cu Palme dOr spune despre această nefericită întâmplare, care ne mânjește peste tot în percepția lumii (și nimănui din oficialii de aici nu pare să îi pese):

Citeste
Un film cu gay, Socrate și bula noastră de Facebook
Un film cu gay, Socrate și bula noastră de Facebook

Ce legătură au cele trei concepte din titlu, veți întreba. Să vă explic: ieri se proiecta la Muzeul Țăranului Român filmul „120 de bătăi pe minut”, un film despre comunitatea gay din Paris, în anii 90, și ACT UP, grupul de acțiune civică, alcătuit din tineri gay, ce lupta prin acțiuni de stradă și uneori prin acte de vandalism, pentru vizibilitatea comunității gay și a problemelor sale (respectiv accesul la tratamentele antiretrovirale, care erau în etapa de cercetare la acel moment). În timpul proiecției filmului de la Muzeul Țăranului Român (film care a fost premiat la Cannes cu Marele Premiu), un grup de tineri ortodocși, apărători ai valorilor conservatoare, a intrat în sala de proiecție și a început să cânte imnuri religioase cu intenția clară de a boicota proiecția unui film neconform cu valorile lor.

Citeste