Dacă după prima întâlnire nu îmi place băiatul, mă retrag fără să-i dau prea multe explicații

Mi-ar plăcea să găsesc partenerul potrivit. Iar pentru asta ies la întâlniri. Totuși, dacă după prima întâlnire nu îmi place băiatul, nu simt nevoia să îi dau prea multe explicații. Poate greșesc…

Citește și:

Am trăit într-o relație toxică. E timpul să te părăsesc!

„Am avut o relație deschisă și am înțeles că fidelitatea e relativă“

Am 27 de ani și în urmă cu un an am încheiat o relație toxică în care petrecusem 3 ani. Mi-a fost greu să mă detașez, pentru că eram îndrăgostită, dar am înțeles că nu pot merge mai departe.

Iubitul meu era extrem de gelos și nu mai rezistam presiunilor lui. Nu mă simțeam în largul meu și nici iubită.

După încheierea relației, am simțit nevoia să fiu eu cu mine. Să îmi revin, să mă vindec, să înțeleg unde am greșit și eu și de ce am acceptat o asemenea relație.

Am avut nevoie de spațiu și de timp petrecut cu mine. Atât cât să mă regăsesc. Și mi-a priit. Acum, mă simt pregătită pentru o relație nouă, dar rămân precaută. O relație dificilă, cu multă suferință, te învață să sufli și în iaurt. Probabil și în apa rece de la frigider…

Am început să ies la diverse întâlniri, întâi timid, să văd cum mă simt, iar apoi cu mai mult curaj, pentru că altfel nu ai cum să cunoști oamenii.

Mai mult, mi-am propus să fiu atentă și să aleg în cunoștință de cauză. Să nu stau să fiu aleasă. Iar lucrul acesta îl poți face când ai mai multe opțiuni. Evident, bărbații fac același lucru.

Știu că atunci când voi găsi pe cineva care îmi place, voi dori să îl cunosc mai mult și îi voi acorda atenție exclusivă.

Dar până atunci, bem o cafea, luăm cina, mergem la un film, ne povestim viețile sau măcar părțile ce pot fi relatate…

Am avut parte de „la mine sau la tine?”, ceea ce este dezamăgitor. Părerea mea este că și dacă vrei doar sex, există variante mai subtile de a atrage o femeie. Cine știe, poate se aliniază astrele și chiar iese combinația.

Am avut parte și de „caut o femeie cu care să îmi petrec restul zilelor”. Sună destul de… definitiv. Totodată, miroase a extras din manualul „ce mai vor să audă femeile”.

Am avut parte și de tipi drăguți, cu simțul umorului, interesanți, care la a doua întâlnire au recunoscut că au o iubită acasă și vor doar să se distreze. E o lume extrem de pestriță piața asta a întâlnirilor…

Am avut și întâlniri cu băieți ok, dar cu care nu a existat niciu click. Nu chimie, nu atracție, nu interes. Pentru că se poate întâmpla și așa. Iar în astfel de cazuri, nu mai merg și la a doua întâlnire. Sau, dacă o accept și scenariul rămâne neschimbat, nu mai urmează o a treia.

Acum, dacă pentru primele categori de iubăreți am avut de transmis diverse. Majoritatea politicoase pentru că, indiferent de abordarea lor, am mai multă educație de atât.

Pentru restul însă, dincolo de „îmi pare rău, nu cred că ne potrivim” nu am considerat că trebuie să ofer mai multe explicații. Eram după prima întâlnire, cât îi datorez?

În plus, nu știu ce bagaj emoțional are fiecare și nu vreau să îl fac să se simtă inadecvat. Necorespunzător. Până la urmă, nu a greșit nimeni cu nimic.

Nu sunt eu mai bună, nici el mai rău. Dar din partea mea nu există chimie. Da, e neplăcut în cazul în care din partea lui există. Și totuși, am fost „certată” că nu ofer explicații și detalieri. Din partea celor care voiau să existe și alte întâlniri.

Ce anume trebuia să detaliez? Că eu nu vreau? Trebuie să îmi justific un instinct, o intuiție, o dispoziție? Sau să îmi etalez preferințele personale?

Evident, nu aș putea face asta fără să pară că etichetez, că judec sau analizez o persoană. Da, este posibil să greșesc.

Este posibil ca între acești oameni cărora le spun nu, să fie și cineva care, pe parcurs, putea deveni semnificativ. Dar eu îmi asum această (presupusă) eroare a mea de judecată.

La rândul meu, dacă îmi place un băiat, iar pentru el nu sunt ceea ce caută, am maturitatea necesară să trec mai departe. Doar nu poți „convinge” pe cineva să încerce o relație cu tine împotriva pornirilor lui. Sau ale ei. Ce ar ieși bun din asta?

Foto: shutterstock.com

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
#metoo nu e un moft. Eu am fost hărțuită în liceu, de profesorul meu
#metoo nu e un moft. Eu am fost hărțuită în liceu, de profesorul meu

#metoo nu e un moft. Nici un motiv de care ne agățăm doar pentru a avea o nouă preocupare. E o realitate ținută ascunsă prea mult timp. Iar dacă nu ai trecut prin așa ceva, nici nu ai idee cât te afectează.

Citeste
O de la Orgasm: Iubita mea este dornică de poliamorie. Mie nu îmi mai sună așa atractiv...
O de la Orgasm: Iubita mea este dornică de poliamorie. Mie nu îmi mai sună așa atractiv…

Să ai o iubită dornică de poliamorie nu e chiar frecvent întâlnit. Eu am parte de așa ceva acum, în cuplu. Dar, sincer, mi-a cam ajuns…

Citeste
Să ierți o infidelitate nu e deloc ușor. Alegi să trăiești cu suferința. De bună voie.
Să ierți o infidelitate nu e deloc ușor. Alegi să trăiești cu suferința. De bună voie.

Credeam că aș fi capabilă să depășesc o infidelitate dacă am o relație durabilă, stabilă, echilibrată. Dar acum nu mai știu cum pot exista toate astea și tot să fie loc pentru infidelitate…

Citeste
Partenerul meu vrea să mă strângă de gât în timpul sexului. Eu nu am porniri atât de morbide...
Partenerul meu vrea să mă strângă de gât în timpul sexului. Eu nu am porniri atât de morbide…

Totul a fost frumos, iar sexul chiar reușit, până când partenerul meu mi-a spus ce își dorește el cu adevărat. Respectiv, să mă strângă de gât în timpul sexului. Pe bune?!

Citeste
Ce-mi doresc pentru copiii mei? Să ştie să gândească singuri, să nu cedeze manipulărilor. Educația dobândită la școală ar putea să-i învețe asta
Ce-mi doresc pentru copiii mei? Să ştie să gândească singuri, să nu cedeze manipulărilor. Educația dobândită la școală ar putea să-i învețe asta

Ni se pare că în România educația se duce de râpă. Iată cum este școala în Franța, din perspectiva unei mame, poate reușim să împrumutăm ceva de acolo.

Citeste
Copiii sunt sufocați cu școala și nu mai au timp să se plictisească!
Copiii sunt sufocați cu școala și nu mai au timp să se plictisească!

Mai au timp copiii să se bucure de copilărie sau școala le ocupă tot timpul? Cum ar trebui ei, de fapt, pregătiți pentru viată?

Citeste