Tata a fost alcoolic, dar l-am iubit enorm

„Tatăl meu a fost alcoolic, dar l-am iubit și îl iubesc și azi, în pofida acestui fapt. Ba chiar l-am admirat, pentru că a fost un băiat de la țară care a ajuns sus de tot și a făcut facultate.

Eram tare mândră de el când eram mică: în clasa mea erau puțini copii care să aibă părinți cu facultate… L-am iubit, mă gândesc acum retrospectiv. Mai vorbim din când în când, cu destulă afecțiune.

Citește și:

„ Cu un tată alcoolic nu trăieşti, ci supravieţuieşti“

Tata ne-a abandonat şi şi-a continuat poveştile cu amante. A ameninţat-o pe mama că se sinucide dacă ea nu îi acordă divorţul.

Dar am suferit pentru el ani de zile și mi-a fost rușine cu el. De rușine, nu am vorbit cu el timp de șapte ani. Nu puteam să înțeleg cum el, care era așa de frumos și de deștept, nu se putuse abține să nu se degradeze așa, să consume alcool cu orice ocazie.

Nu cred însă că relația foarte grea pe care am avut-o cu tata, mi-a afectat relațiile cu bărbații din viața mea. Am fost mereu norocoasă la acest capitol (sau nu, dacă mă gândesc că, la 30 de ani, nu găsesc pe unul cu care să mă stabilizez și să mă mărit).

Adică am avut încredere în bărbați – poate asta i se datorează chiar lui, căci m-a iubit enorm în primii ani de viață și eu am simțit asta. Iubirea aceasta paternă din primii ani cred că dă siguranță.

Am fost mereu singură cu bărbații și nu am fost înșelată sau abuzată. O singură relație cred că este de pus în ecuație cu relația avută cu tata: timp de trei ani, am fost cu un bărbat care avea aceeași istorie personală ca a mea, aceeași copilărie.

Adică și el a avut tatăl alcoolic. Cred că ne-am îndrăgostit unul de altul pentru că aveam aceleași răni. Și relația noastră a durat câțiva ani, încercând să le vindecăm, pentru că ne înțelegeam așa de bine unul pe altul.

Eu simțeam și voiam să îi vindec lui suferința iar el, mie. Dar ne-am comportat exact pe dos. Adică am fost foarte nefericiți. Pentru că eram amândoi tare nevrotici, evident.

Adică destul de depresivi și de înclinați spre gândire negativă. Și asta, cred sincer, ne vine din copilărie. Deci, da, cred că relația cu tatăl influențează felul cum o femeie își trăiește viața sentimentală.

Dar nu în sensurile comune. Sau cine știe?! Am cunoscut femei care veneau din familii abuzive (fizic) și au ales parteneri tot abuzivi (de parcă nu au învățat nimic și altceva nu știau).

Nu a fost cazul meu, niciodată nu m-am amorezat de vreun alcoolic. Dar e altceva la mijloc: cred că am un sindrom al Salvatorului, pe care am aflat că îl au toți copiii de alcoolici, care mă face să aleg tipi destul de dependenți de mine (financiar sau emoțional).“

Foto: Shutterstock

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
M-am săturat de drame în relația de cuplu
M-am săturat de drame în relația de cuplu

Eu cred că rolul unui partener trebuie să fie pozitiv, benefic. M-am săturat de drame în relația de cuplu. Și așa am destule probleme.

Citeste
Prima întâlnire: Uneori e atât de proastă încât devine memorabilă
Prima întâlnire: Uneori e atât de proastă încât devine memorabilă

Ai mers vreodată la o întâlnire aranjată de altcineva? Dacă nu, să nici nu o faci. Prima întâlnire și așa e dificilă. Apăi să nu știi cu cine te vezi!

Citeste
Vreau să mă despart de iubita mea, dar nu știu cum pentru că ea suferă de depresie...
Vreau să mă despart de iubita mea, dar nu știu cum pentru că ea suferă de depresie…

Iubita mea suferă de depresie, iar condiția ei ne afectează pe amândoi. Încă o iubesc, dar simt că nu mai pot trăi cu ea…

Citeste
Aș vrea să îl iubesc pe tata, dar el nu mă lasă...
Aș vrea să îl iubesc pe tata, dar el nu mă lasă…

Părinții mei au divorțat când eram mică, iar eu am rămas cu mama. Acum, la mulți ani după eveniment, încerc să îl iubesc pe tata. Pe el însă, nu îl interesez.

Citeste
Mă uit după bărbați pe stradă... dar mai des după femei. Măcar la ele am ce admira.
Mă uit după bărbați pe stradă… dar mai des după femei. Măcar la ele am ce admira.

Nu cred că sunt singura, dar eu recunosc că mă uit după bărbați pe stradă. Totodată, constat că mă uit mai des după femei. Pentru că până găsești un bărbat după care să te uiți…

Citeste
Cum să îmbătrânești elegant: Vaaai, te ții bine pentru vârsta ta!
Cum să îmbătrânești elegant: Vaaai, te ții bine pentru vârsta ta!

La 39 de ani nu prea te gândești că îmbătrânești elegant. Dacă îți funcționează neuronul, nici la 50 nu îți pui problema asta. Dar tineretul din jurul tău are grijă să nu uiți.

Citeste