Cum se tratează codependența și dependența de alcool, jocuri de noroc și canabis

Din experiența pacienților pe care îi întâlneşte la cabinet, cele mai comune și frecvente solicitări de tratament pe care le primeşte sunt cele legate de dependența de alcool, dependența de jocuri de noroc și de THC (canabis). Detalii de la Carla Manole, psihoterapeut la ONG-ul ALIAT.

 

Pe termen lung, creșterea consumului și negarea impactului asupra sănătății duc la creșterea problemelor omului respectiv. Atât în plan fizic, în cazul utilizării substanțelor, cât mai ales în plan psihologic și social.

Citește și:

Marijuana, tutun, alcool… cum ne afectează dependențele

5 pași pentru a scăpa de dependența de cumpărături

Familia sau pacienții care conștientizează problema și impactul adicției asupra stării de bine apelează la un specialist.

În general, pacienții ajung la cabinet atunci când efectele negative ale dependenței devin vizibile și îi împiedică să mai efectueze activitățile obișnuite de zi cu zi, atât în plan personal, cât și social, familial sau profesional.

 

Cum debutează dependența

Dependența apare atunci când viața unui om este controlată de o anumită substanță sau de un comportament compulsiv.

Dependența este o sumă de manifestări fizice, psihologice, comportamentale și cognitive prin care consumul capătă o importanță foarte mare în viața individului, în defavoarea tuturor celorlalte activități odinioară plăcute.

Dependența se manifestă pe trei planuri importante.

Planul comportamental: probleme familiale, legale, probleme la locul de muncă, violență domestică, accidente, probleme maritale (divorț), rezultate școlare slabe.

Planul psihic: tulburări afective (depresie, anxietate), tulburări de personalitate legate de consumul de substanțe.

Planul fizic: hipertensiune, acuze gastrointestinale, neuropatie, niveluri patologice ale enzimelor hepatice, anemie, disfuncții menstruale.

Dacă vorbim despre cazurile pacienților dependenți și despre diverse adicții, vorbim automat și despre simptomele de sevraj corelate acestor adicții.

Printre simptomele asociate sevrajului sunt: transpirații abundente, slăbiciune, tremurături ale membrelor, stări de greață și vomă, nervozitate și anxietate, depresie, insomnie, cefalee (dureri de cap), stări de iritabilitate excesivă și multe altele.

Prevenirea dependenței se poate face prin creșterea echilibrului intern, a stabilității emoționale, al gradului de autocontrol și a autoconștientizării.

Ce înseamnă consum prea mult? În cazul bărbaţilor, prea mult alcool înseamnă peste 14 unităţi pe săptămână sau peste 4 unităţi la o ocazie, iar în cazul femeilor – peste 7 unităţi pe săptămână sau peste 3 unităţi la o ocazie.

 

Cum se manifestă codependența

Persoanele codependente au tendința de a-și asuma responsabilitatea în totalitate în ceea ce privește rezolvarea și comportamentul de consum al partenerului.

Există câteva simptome care ne-ar putea ajuta să ne dăm seama dacă ne aflăm într-o situaţie de acest gen, cum ar fi:

stimă de sine scăzută – sentimentul că nu suntem destul de buni sau nevoia de a ne compara cu alţii. Satisfacerea nevoilor celuilalt – în cazul persoanelor codependente, satisfacerea nevoilor celuilalt nu apare ca o opţiune, ci ca o obligaţie;

limite vagi – sentimentul de responsabilitate pentru trăirile şi problemele altor oameni sau neasumarea propriilor trăiri dând vina pe altcineva pentru acestea;

reactivitate crescută – o consecinţă a limitelor vagi este reacţia puternică la gândurile şi sentimentele  celor din jur. Când cineva spune ceva care nu este în concordanţă cu propriile principii sau gânduri, există tendinţa de a crede acel lucru sau de a deveni defensiv;

grijă exacerbată – un alt efect al limitelor vagi este că, atunci când cineva din jur întâmpină probleme, apare nevoia de a ajuta o persoană până în punctul în care acest ajutor devine principalul scop şi se renunţă la propriile nevoi;

control – acesta ajută persoanele codependente să se simtă în siguranţă. Persoanele codependente simt nevoia să îi controleze pe cei din jur pentru că au nevoie ca aceștia să se comporte într-un anumit fel pentru a se simţi bine.

 

Codependenţa poate fi interpretată şi din perspectiva triunghiului lui Karpmann, triunghiul dramatic:

Salvatorul – un alt nume pentru Părintele Grijuliu. Salvatorul ne ajută şi ne preia din responsabilităţi, fie că vrea, fie că nu vrea. Ne spune că putem sta liniştiţi, rezolvă el… Salvatorul nu salvează pentru a face un bine, ci pentru că simte nevoia să îngrijească o făptură dependentă… cu cât mai dependentă, cu atât mai bine;

Persecutorul – pe care îl putem asemăna Părintelui Critic. Persecutorul acuză, atacă, nedreptățeşte, e furios şi ne spune că e numai vina noastră;

Victima. Se spune că „Victima face jocurile“ pentru că, fără ea, Salvatorul şi Persecutorul ar şoma. Victima caută trei lucruri: pe cineva sub aripa căruia să se poată ascunde, pe altcineva spre care să arate cu degetul și evitarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni. Refrenul preferat al Victimei este „bietul de mine!…“

În funcţie de comportamentul persoanei codependente, putem observa un proces format din patru etape.

Prima fază a codependenţei este negarea faţă de consum: „Nu am o problemă cu alcoolul“, „toată lumea consumă“, faţă de propria persoană: „Îmi dau seama cu greu ce simt“. Are tendinţa să minimalizeze, încearcă să schimbe sau să nege ceea ce simte cu adevărat: „Mă consider o persoană foarte generoasă și complet dedicată binelui celorlalţi“.

A doua fază a codependenţei este o încredere în sine redusă: „Nu sunt îndeajuns de bun sau bună ca să renunţ la consum pentru mine“, „Mi-e greu să iau decizii“, „Tot ceea ce gândesc, spun sau fac, nu este suficient de bun“.

A treia fază a codependenţei sunt comportamentele de conformitate: „Îmi compromit integritatea şi propriile valori pentru a evita respingerea sau furia ei/lui“, „Sunt foarte receptiv la ceea ce simte şi îi preiau stările“, „Sunt extrem de loial/ă şi rămân prea mult timp în situaţii care îmi fac rău“.

A patra fază a codependenţei sunt comportamentele de control: „Cred că nu este în stare să aibă grijă de el/ea. Trebuie să am grijă de el/ea“, „Mă deranjează atunci când nu mă lasă să ajut“, „Îl/o copleşesc cu sfaturi şi reproşuri“.

 

Există vindecare pentru codependenţi

Programul de psihoeducaţie şi sprijin este un tip specific de autoeducare pentru persoanele care cunosc alte persoane cu consum problematic de substanţe (alcool, tutun, droguri).

Programul vizează asistarea clienţilor în dezvoltarea de strategii eficiente şi personalizate pentru sprijinul oferit celor dependenţi sau care se află pe drumul schimbării. 

Această schimbare solicită, de obicei, aparţinătorii (membri de familie, prieteni şi colegi). Deoarece consumul de substanţă este parte integrantă a vieţii oricărei persoane, schimbarea în acest domeniu se va însoţi de schimbări importante în alte arii ale existenţei, fiind absolut necesar sprijinul şi suportul oferit de către clienţii noştri persoanelor cu probleme de consum de alcool.

Grupul de suport are ca obiectiv principal înţelegerea consumului problematic de alcool, precum  şi atitudini suportive şi formarea abilităţilor de sprijin faţă de persoanele cu consum problematic de alcool.

Participanţii sunt încurajați să discute despre debutul consumului de alcool al partenerului şi despre când a devenit acesta o problemă, dar şi pentru celălalt, discuţii cu privire la tipuri de consum de alcool şi ce înseamnă atitudine suportivă în relaţia cu persoana dependentă, pentru a înţelege mai bine consumul problematic de alcool.

Pentru formarea abilităţilor suportive, folosim comunicarea asertivă şi o comparăm cu cea agresivă, identificăm posibilele situaţii de risc atât pentru codependent, cât şi pentru persoana cu un consum problematic, precum şi posibile strategii de a face faţă acestor situaţii de risc.

 

Familia şi dependentul

Impactul unei familii disfuncționale este vizibil. Familia disfuncțională este cea în care cel puțin unul dintre membrii săi suferă din cauza durerii, fricii, rușinii sau furiei, sentimente care sunt negate și mascate.

În familie, este vorba fie despre dependența de alcool, mâncare, droguri, fie despre un abuz fizic, emoțional sau sexual, fie despre suferința cauzată de un membru ce suferă de o boală fizică sau psihică.

Familiile disfuncționale reprimă sentimentele negative și prezența respectivelor probleme, lucru ce duce mai departe la formarea unor tipare relaționale distructive și la convingeri ce afectează dezvoltarea individului pe termen lung și care, mai departe, pot crea sau alimenta un comportament dependent sau codependent.

Astfel, familia disfuncțională „încurajează“ minimalizarea situațiilor, acoperirea, ignorarea și „trecutul cu vederea“, iar de aici se observă dificultăți în comunicare, rigiditate, absența încrederii în sine și „mânie cronică“.

Tratamentul, în asemenea cazuri, se bazează pe formarea unor noi tipare comportamentale și metode de coping emoțional, precum și pe identificarea propriilor emoții și sentimente.

 

Prevenirea recăderii

Lupta cu dependența este un proces propriu. Recăderea reprezintă reluarea comportamentului premergător tratamentului.

Pentru a preveni recăderea, pacientul are nevoie de un plan adecvat nevoilor sale, stabilit pe toate cele trei planuri: psihic, fizic și social.

Tratamentul în prevenirea recăderilor constă în intervenţii de psihoterapie susţinută şi tratament medicamentos. Intervenţia terapeutică constă în dezvoltarea și consolidarea identității și stimei de sine.

Ședințele de terapie sunt orientate pe dezvoltarea unor strategii de coping și de pattern-uri comportamentale sănătoase, pentru prevenirea situațiilor de risc și a dificultăților ce ar putea interveni în timpul tratamentului, dar și după.

 

Grupul de suport

Grupul de suport este o modalitate terapeutică folosită în mod diferenţiat, atât pentru persoanele dependente, cât şi pentru familiile acestora (codependenții).

Grupul este o rețea socială de sprijin pentru momentele dificile sau greu de gestionat. În cadrul unui grup de suport, toți participanții împărtășesc experiențe comune cu ceilalți membri ai grupului, fără a fi nevoiți să își ascundă suferința sau să își mascheze epuizarea, așa cum obișnuim cu toții să facem atunci când trecem prin momente tensionate.

Membrii grupului de suport primesc sprijin și sunt încurajați să relaționeze deschis într-un mediu cald şi confidenţial.

În cadrul ședințelor de grup sunt abordate teme precum: adaptarea și socializarea în perioada de abstinență sau de reducere a consumului; strategii de a face față presiunii sociale sau de adaptare la viața cotidiană și metode de înlocuire a obiceiurilor asociate consumului sau comportamentului de consum.

 

Ce presupune terapia în cazul pacienților dependenți

Procesul terapeutic în cazul dependențelor este unul individualizat. La prima ședință se face o evaluare psihologică, în urma căreia se stabilește un plan de tratament.

Mulți dintre pacienți au nevoie și de o evaluare psihiatrică pentru stabilirea unui tratament în cazul sevrajului sau în cazul comorbidităților asociate consumului.

Primele ședințe sunt orientate pe construirea unei motivaţii de lungă durată. Prima fază a schimbării este precontemplarea, când persoana încă nu realizează că are o problemă, urmată apoi de contemplare și dezvoltarea unui plan pregătitor pentru acțiune.

Apoi, acțiunea propriu-zisă, când deja se pot observa progrese împreună cu menținerea acestora, urmate apoi de finalizarea și completarea procesului de schimbare.

Următoarele ședințe sunt orientate pe dezvoltarea și întărirea strategiilor de prevenire a consumului și formarea unor metode de coping eficiente, menite să reducă riscul apariției recăderii.

Foto: Shutterstock

loading...
Comentează și tu
Recomandări
Cancerul de sân: semne la care să fim atente
Cancerul de sân: semne la care să fim atente

Cancerul de sân este deseori depistat prea târziu, dar acest lucru poate fi schimbat acordând mai multă atenție semnalelor pe care ni le transmite propriul corp.

Citeste
5 pași în prevenirea cancerului de sân
5 pași în prevenirea cancerului de sân

Este a doua cauză a mortalității la nivel global. O statistică îngrijorătoare, care ar trebui să ne dea de gândit. Prevenirea cancerului de sân este la îndemâna noastră și nu trebuie ignorată.

Citeste
Felul în care bacteriile, mama și sportul ne dictează soarta
Felul în care bacteriile, mama și sportul ne dictează soarta

Vrei să fii sănătoasă? Atunci e cazul să fii atentă la ce mesaje îți transmit bacteriile din propriul corp. Da, ai citit bine: bacteriile.

Citeste
Mergi cu cortul și alungă stresul
Mergi cu cortul și alungă stresul

Dacă ești adaptabilă și poți renunța pentru două nopți la hotelurile de 4-5 stele, organizează cu prietenii sau familia o ieșire la munte cu cortul. Te vei bucura de o formă inedită de terapie anti-stres.

Citeste
La ce e bun uleiul de cocos
La ce e bun uleiul de cocos

Uleiul de cocos nu face minuni doar pentru piele ci și pentru sănătate la modul general, de la sănătatea dentară la cea a oaselor.

Citeste
Marijuana, tutun, alcool... cum ne afectează dependențele
Marijuana, tutun, alcool… cum ne afectează dependențele

Bem alcool frecvent, unii fumează marijuana sau tutun fără să-și pună problema că au o problemă. Dar ce efecte au distracțiile noastre de zi cu zi?

Citeste