Ce ne distruge amintirile din copilărie

Somnul naște amintiri! Pentru a ajunge în memoria de lungă durată, evenimentele pe care le trăim depind de somn și de apariția de noi neuroni.

Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, în creier apar, toată viața, noi neuroni. Nu în toate zonele, ci doar în vreo două-trei. Hipocampul este una dintre ele.

Activitățile precum alergatul, interacțiunile sociale sau orientarea în spațiu și învățarea relațiilor spațiale dintre lucruri stimulează apariția de noi neuroni. Cam 1.500 pe zi.

De fapt, pe noapte, pentru că acest fenomen este activ într-o fază a somnului numită slow wave sleep. Procesul se numește „neurogeneză adultă“. Ea este foarte activă la copiii mici și, odată cu apropierea de vârsta matură, ajunge la un plafon, dar continuă la un nivel mai redus până la adânci bătrâneți.

Citește și:

Efectul somnului asupra memoriei

Mirosul… dă timpul înapoi

Iar puzderia de studii care s-a întreprins pentru a investiga acest fenomen curios a descoperit că acești noi neuroni sunt importanți pentru a ne adapta la lucruri și locuri noi, la a ne proteja de stres și a scăpa de fobii. Mai nou, însă, a apărut o nouă ipoteză. Una destul de șocantă.

La întâlnirea anuală din 2013 a specialiștilor în neuroștiințe din Canada, o echipă de la spitalul de copii din Toronto a susținut ideea că acești noi neuroni ar fi esențiali în fixarea amintirilor, în general, dar și că sunt legați de ceea ce se numește în psihologie „amenzia infantilă“. Ce este ea?

Contrar a ce se crede în mod uzual, noi nu putem să ne amintim evenimente trăite înainte de vârsta de trei ani și doar parțial pe cele de până la șapte ani. Echipa canadiană a realizat un experiment pe șobolani, prin care a demonstrat că responsabili pentru această amnezie sunt noii neuroni.

Ei, când apar, au rolul de a elibera hipocampul de amintirile stocate acolo pentru a putea învăța lucruri noi. Așa cum spuneam în articolul anterior, amintirile sunt „salvate“ din hipocamp (care este un depozit temporar) de către partea cea mai avansată a creierului, numită „neocortex“.

Doar că neocortexul este puțin dezvoltat la copiii mici, slab conectat cu hipocampul și, colac peste pupăză, neurogeneza este foarte activă la această vârstă. Cu alte cuvinte, neuronii proaspeți fac curățenie în depozit înainte să fi fost cules conținutul de acolo.

De aceea copiii mici învață foarte repede, dar, pe termen lung, cea mai mare parte dintre lucrurile învățate nu și-o mai amintesc.

În special, cele autobiografice. Rămân însă cu amintiri emoționale foarte fragmentate, responsabile de simpatii și aversiuni pe care nu și le pot explica. De ce ne place foarte mult ceva sau de ce detestăm altceva.

A rămas emoția, dar nu și amintirea-sursă. Și, nu, hipnoza nu aduce înapoi amintirile pierdute! Doar poate implanta ușor false memorii, la fel cum implantul de păr ia locul părului natural.

Trebuie spus că procesul de „salvare“ a noilor informații de către neocortex nu doar că stă la baza fixării amintirilor, ci și la crearea de informație nouă în creier, adică la creativitateAșa apar ideile noi, noua perspectivă asupra lucrurilor și chiar marile descoperiri științifice.

De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro

Foto: Shutterstock, Young happy woman with travel vacantion memories

Comentează și tu
Recomandări
Ghidul de utilizare a creierului de Homo Sapiens
Ghidul de utilizare a creierului de Homo Sapiens

Am lansat o nouă carte, intitulată Creierul de Homo Sapiens; Ghid de utilizare. Este scrisă sub forma unui dialog între mine şi Iuliana Alexa. În acest articol, vă prezint un extras din ea, ca să vă faceţi o idee cam despre ce este vorba.

Citeste
Nu simţim gusturile cu limba, ci cu creierul! Și avem receptori pentru gust în organele interne!
Nu simţim gusturile cu limba, ci cu creierul! Și avem receptori pentru gust în organele interne!

Oamenii vorbesc tot timpul despre ce simt. Despre ce văd, aud, miros sau gustă. Spun că „nu cred, până nu văd“ şi, în general, consideră simţurile ca pe dovada absolută a adevărului. Dar adevărul este că ei ştiu foarte puţine lucruri despre simţurile lor.

Citeste
Beneficiile sportului asupra minții
Beneficiile sportului asupra minții

Sportul e un medicament universal pentru stres, depresie, anxietate sau oboseala. Iată de ce beneficiile sportului, demonstrate în nenumărate studii, nu sunt deloc neglijabile.

Citeste
Osteoporoza poate fi prevenită!
Osteoporoza poate fi prevenită!

Femeile, în special, sunt predispuse la osteoporoză și fragilizarea oaselor. Cum să ne îngrijim corect oasele, din timp? Sfaturi de la medicul ortoped Tarek Nazer.

Citeste
Tehnici de relaxare pentru un somn mai bun
Tehnici de relaxare pentru un somn mai bun

Deseori programul încărcat sau stresul ne afectează odihna, iar dimineața ne simțim mai obosiți decât atunci când am mers la culcare. Iată câteva tehnici de relaxare pentru un somn mai bun.

Citeste
Sedentarismul și cum ne afectează oasele
Sedentarismul și cum ne afectează oasele

Lipsa mișcării predispune la obezitate, afecțiuni cardiovasculare dar și probleme ale sistemului osos. Despre ce efecte are sedentarismul asupra oaselor și cum le putem combate, ne vorbește medicul ortoped Tarek Nazer.

Citeste