CITESTI ACUM
Stereotipurile de gen în organizații: Între Sindromul reginei stupului și supremația găștii de băieți

Stereotipurile de gen în organizații: Între Sindromul reginei stupului și supremația găștii de băieți

stereotipurile-de-gen-în-organizații-între-sindromul-reginei-stupului-și-supremația-găștii-de-băieți

A identifica și înțelege stereotipurile de gen manifestate în organizație este important pentru a diminua eventualele costuri pe care existența lor le implică, cele mai evidente efecte fiind impactul negativ asupra performanțelor și asupra stării de bine a angajaților.

Stereotipurile de gen în organizații se manifestă preponderent în cazul femeilor, fiind văzute adesea ca bariere în calea progresului lor profesional.

Cercetările pe această temă au evidențiat că femeile tind să fie considerate antipatice atunci când sunt percepute ca având succes și tind să fie evaluate ca fiind mai puțin eficiente decât colegii lor bărbați atunci când sunt în poziții de putere (Hoyt & Burnette, 2013).

Deși se vorbește mult în literatura de specialitate despre stereotipurile de gen în organizații, nu sunt raportate foarte multe studii despre modele comprehensive care să arate cum se manifestă aceste stereotipuri.

Un studiu recent a fost realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii (Diehl, Stephenson, Dzubinski și Wang, 2020) care a construit un chestionar de evaluare a stereotipurilor pe care apoi le-au pus în relație cu intenția de a părăsi organizația și satisfacția profesională. Pornind de la acest studiu, ne-am propus să identificăm măsura în care aceste stereotipuri se manifestă și la angajații din România, de data aceasta atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Stânca de sticlă

Categoriile mari pe care le-am investigat în studiul nostru și pe care le-am comparat cu cele din studiul citat au în vedere stereotipuri ce vizează atribuirea unui privilegiu sexului opus, prezența unor constrângeri disproporționate, a suportului insuficient primit în comparație cu angajații de sex opus, a devalorizării, ostilității și supunerii de care au parte persoanele „vătămate” de astfel de comportamente, comparativ cu colegii de sex opus.

În general, se discută mai des despre privilegiul acordat bărbaților, manifestat prin aceea că bărbații ar ocupa, în mod abuziv și aliat, poziții de vârf în ierarhia organizațională și că femeile ar putea fi expuse riscului (controlat) al eșecului – sub forma unui fenomen denumit „stânca de sticlă” (engl. glass cliff), pentru a le descuraja.

Dintre privilegiile pe care bărbații sunt percepuți că le au face parte și prezența unei culturi de tip macho, respectiv a așteptării ca pozițiile ierarhice superioare să fie ocupate de bărbați. Considerăm, însă, că poate exista o raportare distorsionată și asupra favorizării femeilor în anumite organizații și să fie aplicate cu totul alte standarde (poate mai permisive, în cazul doamnelor), ceea ce poate determina percepția că nu „o gașcă de băieți” ar conduce compania și nu doar în favoarea lor. Așadar, există angajați bărbați care s-ar putea simți sufocați de puterea unui matriarhat organizațional și femei care ar putea spune că „femeile sunt mai rele decât bărbații” (a se citi mai agresive, mai crude, mai „fără inimă”, mai abuzive) când sunt animate de un complex de putere specific pozițiilor ierarhice superioare.

Citește continuarea articolului pe Revista CARIERE.

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!