Idei

De-a lungul timpului Psychologies a lucrat cu nume mari din domeniul artistic, media, medicinei, filozofiei precum: Horatiu Malaiele, Irina Pacurariu, Mihai Dobrovolschi, Dana Razboiu, Marius Chivu, David Servan-Schreiber, Sorin Lavric. Ei ne-au onorat cu cronici pline de savoare, nerv si invataminte.

Solitudine – Timp cu tine

Esti obisnuita sa petreci timp cu tine? Daca nu, poate este momentul sa incluzi si acest obicei in ritualurile tale. Iata cateva idei pentru a petrece timpul in solitudine.

Faci liniste in tine

Pot sa pariez ca, acum cateva sute de ani, daca i-ai fi tradus unui palmas…

Carnete de parinti

Mai in gluma, dar mai ales in serios, vorbeam cu un prieten ca ar fi…

Ecoterapie

Scopul evident al ecologiei este de a intelege cum functioneaza planeta, de a vedea simptomele…

Si cu mine cum ramane?

Stau de vorba cu un prieten. Despre femei, normal! Suntem departe insa de necesarele reductii…

Mihai Dobrovolschi

Mihai Dobrovolschi este realizator de emisiuni la radio Guerrilla.

Chi, energia invizibila

Este adepta a thai-chi de 25 de ani. „Am inceput tarziu, pe la 40 de ani, si imi parea cam irationala toata povestea asta“, spune ea, ca pentru a se scuza. Observ cu admiratie eforturile sale lejere, supletea miscarilor. Ea emana ceva simplu si luminos, o frumusete care vine de dincolo de cei 60 de ani ai sai.

Vocea care ne protejeaza

Din toate timpurile, fiintele umane au gandit cu un fel de voce mica, din interior, care a stiut sa le ghideze in momentele de cumpana catre siguranta sau catre destin, in general.

Va deranjeaza ca sunt bolnav?

In momentul in care biopsia Martinei a confirmat ca avea cancer, primul ei gand a…

Sa mancam impreuna

La inceputul anilor ’80, cand eram doctor intr-un spital parizian, luam adesea pranzul cu medicii…

Sensul vietii

Ceea ce de secole era numit „a-l gasi pe Dumnezeu“, astazi cred ca mai degraba…

Medicina occidentala si cea alternativa

La 43 de ani, Linda era obisnuita cu crizele de astm care o suparau inca din copilarie. Insa de cateva saptamani, ea folosea inhalatorul extrem de des, de aproape zece ori pe zi…

Povesti despre copii

Mi-au placut dintotdeauna copiii. Poate pentru ca mama mea imi povestea zilnic despre copii. Despre copiii perfecti ai colegelor ei. Erau fabulosi acesti copii, erau grozavi, erau curajosi, nu le era frica sa mearga sa cumpere paine de la alimentara de peste drum, asa cum imi era mie. Erau harnici si puneau masa, faceau curat, nu bombaneau mereu, ca mine.

Dana Razboiu

Se defineste prin cateva cuvinte care spun mult: “sunt jurnalist, psiholog si mama. Sunt un om puternic si nimic nu ma poate dobora! Tin la libertatea mea mai mult ca la orice.” O prezenta care umple orice incapere si o voce care atrage atentia prin ceea ce are de spus.

Creierul ne insala

Intr-o zi, in scopul unei demonstratii asupra metodelor de relaxare, am urcat-o pe Sophie pe o estrada, in fata a vreo douazeci dintre colegii ei de serviciu. Isi strecoara degetul intr-un inelus conectat la un calculator si ritmul sau cardiac este proiectat pe ecran.

Te iubesc… – de David Servan Schreiber

Sa spui,,te iubesc“ inseamna ,,vreau sa fiu cu tine, si cand nu sunt in prezenta ta, ma simt nefericit, imi lipsesti“. Sa spui ,,te iubesc“ inseamna ,,atunci cand te privesc, sufletul meu se incalzeste si vreau sa te strang in brate“. ,,Atunci cand facem dragoste, sunt transportat intr-o dimensiune pe care nu o cunosteam inainte si in care ma simt extraordinar de bine“.
 

O bomboana sau… doua?

Teddy are 4 ani si parintii lui au acceptat ca el sa participe la un experiment psihologic la Universitatea Stanford din Statele Unite. Profesorul Walter Mischel ii pune in fata o bomboana si un clopotel. Apoi ii spune ca el trebuie sa plece vreo cincisprezece minute si ca, daca nu va manca bomboana in timpul acesta, cand se va intoarce, ii va da inca una.

Fii bun cu tine insuti

Calugarului budist Matthieu Ricard ii place sa relateze o anecdota despre Dalai Lama. In timpul unei conferinte despre cultura occidentala si cea orientala in orasul indian Dharamsala, un psiholog american a vorbit despre ura de sine a occidentalilor. La inceput, Dalai Lama a crezut ca nu a inteles bine si i-a cerut interpretului sa repete ceea ce ii tradusese. Apoi i-a cerut altcuiva sa-i explice ce poate sa insemne asa ceva, lui ii era imposibil sa priceapa cum o fiinta umana se poate uri pe sine.
 

Frumusetea e consum – de Marius Chivu

Fashion, fitness, SPA, cosmetica, hairstylist, nutritionism, chirurgie plastica… Suntem sau devenim frumosi? Cat este frumusetea un dat natural si c¢t este o munca de laborator/cabina/salon? Traim insa intr-o societate care defineste, care impune anumite modele de frumusete, pe care, apoi, ne constr¢nge, mai mult sau mai putin, sa le adoptam.

Spiritul sportiv – de Sorin Lavric

De obicei deplangem imprejurarea ca, devenind o afacere, sporturile si-au pierdut farmecul si ca ceva din spiritul lor de competitie a intrat in declin. Mai mult, vedem cum unele sporturi au fost sufocate de audienta crescanda a altora sau au disparut pur si simplu, din cauza schimbarilor de clima (de exemplu, olimpiada de iarna va deveni in cateva decenii un prilej de amintiri nostalgice).

Furie mortala – de David Servan Schreiber

David Servan Schreiber este profesor de psihiatrie la Universitatea din Pittsburgh SUA si autorul volumului Vindeca stresul, anxietatea si depresia fara medicamente si fara psihanaliza (Elena Francisc Publishing, 2005).

Cand nu-mi plac femeile – de Marius Chivu

Citesc prin revistele-glossy-pentru-femei, tot felul de portrete despre barbatul ideal (tandru-atent-cu simtul umorului-responsabil-generos-familist-etc.). N-am sa ma apuc sa fac si eu portretul femeii ideale (pur si simplu pentru ca nu cred in „femeia ideala“; ca, de altfel, nici in „barbatul ideal“), dar ceva tot o sa spun. Ei bine, mie nu-mi plac femeile atunci cand…

Gustul culinar – de Sorin Lavric

Gustul culinar cere cizelare, la fel ca flerul estetic. Nu te nasti stiind sa savurezi felurile de mancare, ci inveti urmand exemplul altora. De aceea, placerea pe care o simti prefirand in gura bucatele, nu vine din sensibilitatea limbii, ci din achizitiile creierului. Acuitatea gustativa nu tine atat de papilele limbii, cat de inzestrarea spiritului care manuie furculita. Adevaratul organ gustativ al omului e de ordin cerebelos.

Intrebari despre sfarsit – de David Servan-Schreiber

Mi-am amintit de o avocata din America, pe care o vazusem pledand impotriva medicilor si „inversunarii lor terapeutice“. Invocand dreptul bolnavului la autonomie, ea acuza medicina de „violarea integritatii corpului“, impunand tratamente pacientilor aflati in coma. Eram de acord cu totul, insa nu stiam ca era chiar o adevarata dezbatere. In aceeasi saptamana, vazusem la spital o batrana.

Prietenie mixta – de Marius Chivu

„Intre un barbat si o femeie nu poate exista prietenie decat in cazul in care f iecare iubeste pe altcineva sau daca amandoi sunt foarte inteligenti.“ Am citat din memorie o fraza citita in liceu intr-o carte a lui Mircea Eliade. Nu mai stiu in care, dar fraza am retinut-o nu atat pentru ca atunci ma preocupa chestiunea prieteniei cu o fata (dimpotriva), cat pentru faptul ca f ilozoful religiilor lasa sa se inteleaga ca inteligenta poate controla instinctele erotice.

Taci, te rog! – de Marius Chivu

La nervi, din imprudenta, vanitate sau dintr-o obscura pornire vindicativa, poti rosti cuvinte care, desi adevarate, te mint. In dragoste, uneori ai dreptul sa ramai tacut. „Vorba grea“, „a scapat o vorba“, „a arunca cu vorba“ – expresii care denota masa emotionala a cuvintelor, duritatea lor imateriala. Vorbe grele care, odata „scapate“ sau „aruncate“, nu mai pot fi luate niciodata inapoi. In dragoste, vorbele nu zboara niciodata cu adevarat (decat pe traiectorii precise, precum sagetile), vorbele – bune sau rele – raman imprimate pe foitele subtiri ale sensibilitatii noastre.

Amintirile ce trec prin corp – de David Servan-Schreiber

Reactiile noastre emotionale au cel mai adesea cauze atat de profund ascunse in noi si in trecutul nostru, incat ele ne raman misterioase pentru noi. Cu toate acestea, este posibil sa le putem accesa, sa le controlam si adesea chiar sa le schimbam.

Afinitati elective – de Sorin Lavric

Asa cum o boala nu apare decat daca intalneste un teren premorbid care sa inlesneasca instalarea simptomelor, tot asa prefer o persoana numai daca intalneste in mine un tipar psihic care mi-a fost inculcat de mediul in care am trait. De aceea, selectia dintre oameni se face pe baza unor inclinatii pe care nu si le pot schimba.

Iubeste-ma pentru… – de Marius Chivu

Pentru ce vrem sa fim iubiti? O sa-mi spuneti ca – in grade diferite si cu prioritati variabile – pentru look (suntem mandri de strungareata noastra si de gustul cu care ne asortam hainele), pentru inteligenta si cultura (avem orgoliul ca am citit-o integral pe Virginia Woolf, ca-i stim filmele lui Jim Jarmush pe de rost si ca putem deosebi saxofonul lui Coltrane de cel al lui Miles Davis), pentru caracter si sensibilitate…

Viseaza pentru a invata mai bine – de David Servan-Schreiber

Pista se desfasoara sub ochii sai. M. isi misca corpul la dreapta, la stanga, pentru a efectua corect virajele ce se succed intr-un ritm infernal. Camera care o filmeaza ii inregistreaza intensitatea emotiilor: teama, usurare, stres etc. Dar, in realitate, M. nu schiaza. Ne aflam la Harvard, in laboratorul de studiere a viselor al profesorului Stickgold, iar tanara viseaza in timpul somnului momente intense din timpul zilei, cand a trebuit sa invete cum sa controleze un simulator de schi alpin.