Marius Chivu
Fashion, fitness, SPA, cosmetica, hairstylist, nutritionism, chirurgie plastica… Suntem sau devenim frumosi? Cat este frumusetea un dat natural si c¢t este o munca de laborator/cabina/salon? Traim insa intr-o societate care defineste, care impune anumite modele de frumusete, pe care, apoi, ne constr¢nge, mai mult sau mai putin, sa le adoptam.
Citesc prin revistele-glossy-pentru-femei, tot felul de portrete despre barbatul ideal (tandru-atent-cu simtul umorului-responsabil-generos-familist-etc.). N-am sa ma apuc sa fac si eu portretul femeii ideale (pur si simplu pentru ca nu cred in „femeia ideala“; ca, de altfel, nici in „barbatul ideal“), dar ceva tot o sa spun. Ei bine, mie nu-mi plac femeile atunci cand…
„Intre un barbat si o femeie nu poate exista prietenie decat in cazul in care f iecare iubeste pe altcineva sau daca amandoi sunt foarte inteligenti.“ Am citat din memorie o fraza citita in liceu intr-o carte a lui Mircea Eliade. Nu mai stiu in care, dar fraza am retinut-o nu atat pentru ca atunci ma preocupa chestiunea prieteniei cu o fata (dimpotriva), cat pentru faptul ca f ilozoful religiilor lasa sa se inteleaga ca inteligenta poate controla instinctele erotice.
La nervi, din imprudenta, vanitate sau dintr-o obscura pornire vindicativa, poti rosti cuvinte care, desi adevarate, te mint. In dragoste, uneori ai dreptul sa ramai tacut. „Vorba grea“, „a scapat o vorba“, „a arunca cu vorba“ – expresii care denota masa emotionala a cuvintelor, duritatea lor imateriala. Vorbe grele care, odata „scapate“ sau „aruncate“, nu mai pot fi luate niciodata inapoi. In dragoste, vorbele nu zboara niciodata cu adevarat (decat pe traiectorii precise, precum sagetile), vorbele – bune sau rele – raman imprimate pe foitele subtiri ale sensibilitatii noastre.
Pentru ce vrem sa fim iubiti? O sa-mi spuneti ca – in grade diferite si cu prioritati variabile – pentru look (suntem mandri de strungareata noastra si de gustul cu care ne asortam hainele), pentru inteligenta si cultura (avem orgoliul ca am citit-o integral pe Virginia Woolf, ca-i stim filmele lui Jim Jarmush pe de rost si ca putem deosebi saxofonul lui Coltrane de cel al lui Miles Davis), pentru caracter si sensibilitate…
Acum nu mai e nevoie sa merg la coafor pentru un nou look, e suficient sa-mi upgradez profilul pe myspace“, zice personajul lui Drew Barrymore intr-o comedie romantica despre cat de greu le e acum fetelor sa-si gaseasca un iubit potrivit. Si real. S-o spunem pe sleau: e mult mai rapida si mult mai usoara seductia cu ajutorul noilor tehnologii.
„Cand veti termina de povestit toate lucrurile din trecut, n-o sa mai vreti sa va impacati niciodata!“. Vedem deseori prin serialele de televiziune scena in care cuplul merge la un consilier matrimonial sa-si debarce frustrarile si sa-si recunoasca propriile parti de vina pentru ca, in cele din urma, sa descopere ca iubirea poate fi vesnica. Citatul de mai sus este insa dintr-un film in care un consilier incearca sa-i convinga pe doi fosti soti ca, dimpotriva, separati le este cel mai bine si ca, de fapt, impacarea ar fi o mare greseala.
Trebuie sa luam distanta pentru a ne apropia? se intreaba Carrie Bradshaw, personajul din serialul „Totul despre sex“, cand iubitul ei decide ca relatia lor trebuie sa ia o pauza. Dar de unde incepe, de fapt, distanta dintre doi iubiti? Cand inceteaza sa mai faca sex? Cand desconsidera fidelitatea? Din momentul in care nu mai locuiesc impreuna?
Imaginati-va ca traiti intr-un orasel din Romania legionara a anilor ’30. Cand va duceti in piata sa faceti cumparaturi, oamenii incep sa va apostrofeze cu glas tare (asta pentru ca, am uitat sa va spun, sunteti evreica), si atunci va dati seama ca e doar o chestiune de timp pana cand o tragedie se va intampla familiei dvs., alcatuita dintr-un sot, un baietel si un al doilea copil, inca nenascut. Ce sacrificiu ati fi in stare sa faceti pentru a preintampina sau pentru a diminua iminenta tragedie?
Sincer, nu ati visat niciodata sa va stea zeci de barbati la picioare? Luna aceasta m-am gandit sa schimbam putin tabietul lecturii si sa va propun un audiobook. Imi imaginez ca ascultati carti citite pe CD nu doar in masina, cand petreceti zeci de minute blocate in trafic sau cand plecati la drum lung, dar si cand preparati cine stie ce bunatati in bucatarie, cand va cufundati in fotoliul preferat din living, invaluita in semiintuneric sau, de ce nu, cand va relaxati ceva mai mult in cada, printre lumanari, spume, saruri si bureti.
Daca barbatii scriu istoria nu e mai putin adevarat faptul ca in spatele istoriei se afla, de fapt, femeile. Iar volumul de istorii orale coordonat de Zolt¡n Rost¡s si Theodora-Eliza Vacarescu exact acest lucru incearca sa faca: sa povesteasca, mai ales, culisele ultimului secol romanesc cu ajutorul a 17 femei nascute intre anii 1910 si 1933. Din zone geografice diferite, de etnii, convingeri politice si religii diferite, cu sau fara studii…
Dupa ce a tradus cateva carti ale Bibliei, Erri de Luca a scris acest mic roman in care tanara fecioara Miriam/ Maria, evreica din Galileea, isi incepe astfel povestea: „Fusesem insarcinata de un inger ivit inainte de casatorie”. Logodita cu un tamplar pe nume Iosif, Miriam se teme ca el va fi suspicios si ca va suferi din cauza ruperii comuniunii, numai ca Iosif intelege, mai mult, isi face griji despre cum sa evite acuza de adulter de care ea ar putea fi amenintata.
Condimentele si ceaiul deschid lista uriasa a bunurilor pe care negustorii europeni le-au adus din Asia. In aceasta carticica publicata la New York, in 1906, Okakura Kakuzµ, fondatorul Scolii de Arta din Tokio, le ofera occidentalilor, intr-un limbaj elegant si foarte poetic, o mica dar fascinanta istorie a culturii si cultului ceaiului.
In istoria miturilor, Penelopa – fiica lui Icarius, regele Spartei, si a unei naiade, nimfa a raurilor – a ramas ca intruchipare a modestiei, a inteligentei si a fidelitatii. Casatorita cu razboinicul Ulise, veneratul rege al insulei Itaca, Penelopa a ramas singura pe insula cu Telemac, fiul lor de un an, atunci cind Ulise a plecat la razboiul Troiei, un razboi care a avut drept pretext infidelitatea insasi a verisoarei ei Elena. „Intolerabil de frumoasa” si seducatoare la propriu, Elena l-a parasit pe sotul ei Menelau fugind cu tinarul Paris, printul Troiei.
Dupa cateva volume de poezie si o carte pentru copii, Ioana Nicolaie debuteaza cu acest „roman al Sabinei“, o tanara studenta din provincie ajunsa in Bucurestiul neprimitor al anilor ‘90. Au trecut doar trei ani de la Revolutie, Bucurestiul e, mai mult ca oricand, un oras pestrit, mizerabil si periculos.
Distins cu doua dintre cele mai prestigioase premii literare britanice, Despre frumusete o asaza pe Zadie Smith, noua senzatie de 33 de ani a literaturii britanice, in descendenta unor E.M. Forster (cel din Howard’s End) si chiar Philip Roth (cel din Human Stain). Romanul spune povestea intersectata a doua familii de intelectuali britanici.
S-a nascut în septembrie 1978 la Horezu, a absolvit Liceul Economic si Scoala de Arte – Clasa de coregrafie, ambele din Ramnicu Valcea, apoi Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Este critic literar, scriitor si publicist la„Dilema Veche”.
