CItesti acum
Burta si Buza

Burta si Buza

Revista Psychologies

O poveste copilareasca, dar plina de sentimente va este prezentata in cele ce urmeaza… De multe ori, traim cu senzatia ca prima impresie conteaza… si daca acea prima impresie este eronata? Daca este exact opusul parerii noastre despre celalalt? Sa exemplific: Ea crede despre El ca e un adevarat Don Juan care cucereste femeile cu farmecul lui, le duce in pat, apoi le paraseste. El crede despre Ea ca e o “fitzoasa” fara limite, careia, daca i te adresezi si ei i se pare dubios, iti da una de nu te vezi.

Sincer, credeti ca Don Juan si fitzoasa s-ar potrivi? El ingamfat, ea tupeista, mandri amandoi ca niste cocosi. Nici unul nu ar fi dispus sa cedeze. Ea si-ar spune “las’ ca-i vin eu de hac!”, el si-ar spune “las’ ca-i vin eu de hac!” si uite asa razboiul ar incepe! Dar ce bine ca aceasta e doar o ipoteza, pentru ca in realitate lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Sa vedeti de ce!

15 octombrie 2005, putin dupa lasarea serii. O petrecere restransa, cu ocazia unei aniversari, isi are inceputul intr-un apartament, undeva la etajul 7. Cateva domnisoare si cativa domni mai mici se reunesc. Fie ca se cunosc, fie ca nu, ei au un singur scop: sa se distreze. La un moment dat, o “Buz¡” “plina de fitze” isi face aparitia. Mai mult se zbantuie decat danseaza. Observa figuri necunoscute si printre acestea un “Burta” tare chipes, brunet cu ochi albastri, barbierit “cu model” – “hmm… interesant… doar ca sigur are deja o buz¡ – si nu numai una – poate una pe care o tine de buna – si alte 3 pe fiecare seara – in plus, la petrecerea asta nu sunt singura”, isi zicea ea in gand. In acelasi timp, el, Burta, se gandeste: “hmm… nu-mi displace dar e greu de abordat. Asa plina de ea, asa fitzoasa… cin’ se crede?”

Petrecerea continua, lumea se distreaza, mananca, bea, danseaza. In tot acest timp, personajele interactioneaza putin, insa fara un scop precis – o abrodare “dorsala” urmata de o sperietura “teatrala”, cativa covrigei daruiti din mana in mana, si cam atat. Burta e derutat. “Oare ce vrea de la mine? Pana la urma ea si blondu’ cu ochelari sunt sau nu impreuna?”.

Ea e visatoare – “M-ar incanta o idila cu Burta acesta – dar cand ma uit la el, il si aud cum peste maxim o luna imi spune si sincer asta nu vreau. Nu in acest mod.” Tot jocul de ganduri si gesturi ia sfarsit. Burta pleaca, fiindca e obosit. Ea il priveste si in ochi i se citeste parca: “Mi-a parut bine de cunostinta! Mi-as dori sa te intalnesc si alta data!”. El este preocupat de salutul colectiv, apoi se uita drept la ea si numai ei ii face cu mana, in timp ce in gand isi spune: “Sper sa te mai intalnesc, Buz¡”.

In aceeasi dimineata, dar fara nici o legatura cu gandurile de noapte, ea pune capat relatiei cu blondul. In zilele ce urmeaza, are loc reconstituirea chefului cu ce isi mai aduce fiecare aminte. Buz¡ o ia la intrebari pe gazda despre Burta. Afla cateva lucruri pe care nu-i vine a le crede – faptul ca el nu are prietena, nu se considera un Don Juan si e de treaba ii trezesc interesul – dar un gand ii taie tot elanul: “Cu siguranta nici nu ma mai tine minte”.

Cum-necum, gazda impreuna cu prietenul ei, capul, transformati peste noapte in adevarati cupidoni, aranjeaza o intalnire de grup in urmatoarea sambata din calendar. Buz¡ si Burta se vad pentru a doua oara in viata lor, insa nu pentru multa vreme, pentru ca el are alte planuri, in alta parte. O invita si pe ea, dar pana la urma tot singur se duce pentru ca, vezi Doamne, aceasta pretentioasa Buz¡ vrea ca la ora 2 sa fie acasa, ceea ce nu e posibil. Si, cum se spune, “dus a fost”.

Citeste si

Ea, Buz¡, e putin dezamagita, dar cupidonii au grija sa o imbarbateze si ii promit o a treia intalnire sambata care vine. Ea nu stie ce sa faca – nu vrea ca el sa vina din obligatie – si nu vrea nici sa-si faca iluzii desarte. Dar hotaraste sa accepte si mai asteapta o saptamana. O a treia intalnire are loc. De aceasta data, nimeni nu mai are nici o alta obligatie, o alta intalnire sau o alta petrecere. Din vorba in vorba, Buz¡ realizeaza ca Burta nu ar fi un asa Don Juan precum credea, adica arata mai bine decat un Don Juan, dar nu se considera unul si asta e cel mai important! Burta isi da si el seama ca Buz¡ nu e chiar atat de fitzoasa si greu de abordat.. seara se incheie cu o plimbare, cu cateva ore bune petrecute pe o bancuta si in jurul ei, ascunsa sub un arbore cu frunze mov.

Cei doi nu vor sa isi puna mari sperante in relatia pe care o incep, dar nici unuia nu le-ar parea rau daca aceasta ar deveni indelungata. Se feresc sa-si declare sentimentele de frica ca nu cumva sa se spuna pe urma “ia uite-l(o) si pe fraierul(a) asta!” Din zi in zi insa, cu cat petrec mai mult timp impreuna, cu atat incep sa se placa unul pe celalalt din ce in ce mai mult si in maxim o luna se indragostesc.

Se iubesc in felul lor, uneori copilaresc, dar cu aceeasi seriozitate in interiorul lor. Au devenit un Bububurta si o Bububuz¡ de nedespartit. Au gasit in ei ceea ce nu credeau a gasi si a trai vreodata. Au gasit iubirea. In prezent, nu e dimineata in care sa nu isi spuna “buna dimineata,te iubesc!” si nici seara in care sa nu-si spuna “te iubesc, noapte buna”. Se iubesc enorm de mult, de pur si de frumos si isi doresc ca povestea lor sa fie vesnica. Si, cu ajutorul lui Dumnezeu, asa va fi!

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii