Citești
Noutati editoriale la Curtea Veche Publishing

Noutati editoriale la Curtea Veche Publishing

Revista Psychologies

Trei tigri tristi, Guillermo Cabrera Infante, Editura Curtea Veche

Trei tigri tristi

Guillermo Cabrera Infante

La inceput de an, Curtea Veche are onoarea de a publica pentru prima oara in limba romana volumul autorului cubanez Guillermo Cabrera Infante, Trei tigri tristi. Cartea, halucinanta, vie, unica in spiritul ei, prezinta o poveste asemeni unui montagne russe, fara inceput si fara sfarsit, un cabaret al limbajului, in care spectacolul deconcerteaza, incita, exaspereaza cautatorul de sens.

„Umorul, jocurile de cuvinte, caracterul cinematografic si nostalgia staruitoare a unui oras care, de fapt, nici nu a existat vreodata, sunt ingredientele principale ale operei lui Guillermo Cabrera Infante. Havana din povestirile, romanele si articolele sale, Havana ce ramane vie in memoria cititorului datoreaza, la fel ca Dublin la Joyce, ca Trieste la Svevo sau ca Buenos Aires la Cort¡zar, mai mult fanteziei decat memoriei autorului ei. […]

Niciun alt autor de limba spaniola, cu exceptia poate a inventatorului satului Macondo, nu a mai reusit sa creeze cu atata forta si culoare o mitologie citadina, asa cum a reusit cubanezul Guillermo Cabrera Infante.“
Mario Vargas Llosa

Trei tigri tristi este cel mai incantator/sexy/amuzant/zgomotos/inovator/evocator roman pe care oricine, chiar si un englez, si-ar dori sa-l citeasca. Este o carte ca o Cuba Libre, ca un Daiquiri sau poate versiunea literara a bauturii careia Silvestre ii spune «Mojito […] acea metafora a Cubei. Apa, vegetatie, zahar (negru), rom si racoare artificiala. Totul amestecat bine si pus intr-un pahar. Ajunge pentru sapte (milioane de) oameni.» Noroc.“
Salman Rushdie

Kathie si hipopotamul, Mario Vargas Llosa, Editura Curtea Veche

Kathie si hipopotamul

Mario Vargas Llosa

Mario Vargas Llosa, castigatorul Premiului Nobel pentru Literatura in 2010, este mai putin cunoscut pentru piesele sale de teatru, asa ca, de data aceasta, Curtea Veche doreste sa vi-l prezinte pe faimosul reprezentant al Boomului hispanoamerican in ipostaza de dramaturg.

In Kathie si Hipopotamul, intentia autorului a fost sa scrie “o farsa, impingand personajele pana la punctul irealitatii, si nu mai departe, pntru ca irealitatea totala este plictisitoare”. Personajele piesei, Kathie Kennety si Santiago Zavala, creeaza impreuna un roman de aventuri in care povestea prinde viata la modul propriu pe masura ce ambele personaje o imbogatesc cu propriile vise si sperante.

„Daca in Lima anilor ’50, orasul in care am inceput sa scriu, ar fi existat o miscare teatrala, este foarte probabil ca, in loc de romancier, sa fi devenit dramaturg. Pentru ca teatrul, de pe vremea cand inca purtam pantaloni scurti si am vazut la Teatrul Segura o punere in scena a piesei Moartea unui comis-voiajor de Arthur Miller […], a fost prima mea iubire. […] Desi mi-am dedicat viata altor genuri de literatura, iubirea precoce pentru teatru nu s-a stins niciodata si a continuat sa palpaie acolo in umbra, dand dovada in acest sens chiar piesele cuprinse in acest volum”.
Mario Vargas Llosa

Odiseu si Penelopa, Mario Vargas Llosa, Editura Curtea Veche

Odiseu si Penelopa

Mario Vargas Llosa

Odiseu si Penelopa este o adaptare a Odiseei lui Homer ce recreeaza principalele episoade ale acestei calatorii legendare. De-a lungul operei, Ulise ii povesteste sotiei sale aventurile prin care a trecut in cei peste 20 de ani scursi intre momentul cand a plecat pentru razboiul troian pana la intoarcerea sa in Itaca. In timp ce il asculta, Penelope se transforma in diferite personaje, precum nimfa Calipso, vrajitoarea Circe, ciclopul Polifem sau Atena.

„Scrierea lor a fost o permanenta placere si, in acelasi timp, o lectie de modestie si de sinteza, caci, spre deosebire de romancier, care este atotputernic si extrem de liber, autorul de teatru trebuie sa-si accepte conditia de simpla piesa a unui mecanism in care actorii, regizorii, scenografii, la fel ca timpul si mijloacele, joaca un rol principal in succesul sau esecul spectacolului”.
Mario Vargas Llosa

Cheia, Andr¡s Forg¡ch, Editura Curtea Veche

Cheia

Andr¡s Forg¡ch

„Nu dintr-o intamplare titlul acestei carti e Cheia. Cheia si usa, ca obiecte care intermediaza, fac posibil accesul in spatii interzise, care protejeaza, indeparteaza ori apropie, sunt motiv recurent in cele patru texte, toate plasate prin didascalii in spatii inchise.

Vitellius e practic sechestrat, in masura posibilului, de anturajul care-l indeamna sa abdice, o camarila ce se perinda pe usa si o controleaza. Ospatarul bate la usa Actritei, o usa neinchisa, lasata neincuiata de ea insasi, usa de la apartamentul Barbatului are o cheie, dar usa, in sine, e hotarul dintre obsesia persecutiei si linistea interioara a Femeii de serviciu.

Relatiile dintre cei doi frati din ultima piesa se invart in jurul pretextului cheii, iar usa apartamentului e un fel de capac al cutiei Pandorei, prin care intra toate nenorocirile. Dramaturgia lui Andr¡s Forg¡ch e una prin excelenta a interstitiilor, a intre-lumilor, prin care circula fluidele unei vieti ce nu se ia excesiv in serios, desi e definitiv roasa de nevoia contactului uman, a regasirii si salvarii prin celalalt.“
Iulia Popovici

„Una din marile virtuti ale lui Andr¡s Forg¡ch este ca scrie roluri incomplete: lasa un spatiu generos de joc pentru actori. Este in acelasi timp scriitor si regizor, care gandeste in drama si in teatru.“
Tam¡s Koltai, ‰let és irodalom, 18 noiembrie 2005

Semne langa drum, Ivo Andrić, Editura Curtea Veche

Semne langa drum

Ivo Andrić

„Doamne, nu lasa ca inima noastra sa ramana pustie, ci fa – pentru ca totul atarna de voia Ta – ca intruna sa dorim si sa speram, iar ceea ce dorim sa fie bun si temeinic, iar speranta sa nu ne fie desarta. Fa ca obiectul dorintelor noastre sa fie mai inalt si mai frumos decat viata noastra, iar noi sa nu tradam nicicand nadejdea de mai bine din pricina unor infaptuiri efemere si amagitoare, care ne ascund zarea si ne promit mincinos odihna.

Fa-ne sa urmam drumul drept, cu vremelnice poticniri, dar cu tihna si glorie la capatul lui. Si da-ne intelepciune si curaj, de vreme ce ne dai ispite. Si oriincotro am merge si am rataci, nu ingadui ca la sfarsit sa ramanem in afara atotcuprinzatoarei Tale armonii, caci asta ne dorim in fiece clipa, in fiece loc, cu fiecare particica a fiintei noastre.“

Ivo Andrić (1892–1975) s-a nascut in orasul Travnik din Bosnia-Hertegovina. In literatura debuteaza in tinerete ca poet, iar la inceputul anilor 1920 publica doua carti de proza lirica — Nelinisti si Ex Ponto. In perioada interbelica se face remarcat prin volume de proza scurta si de eseuri, iar in 1945 ii apar trei romane, elaborate in anii razboiului — Podul de pe Drina, Cronica din Travnik si Domnisoara. In acelasi an este ales presedinte al Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia. In 1961 i se decerneaza premiul Nobel pentru literatura.

Scrierile i-au fost traduse si publicate in numeroase limbi, de pe toate continentele. In limba romana au aparut pana in prezent primele doua romane citate mai sus si un volum de proze scurte intitulat Povestea cu elefantul vizirului, iar, in volum separat, nuvela de mai mare intindere Curtea blestemata.

Mirosul Puscariei, d¡m Bodor, Zs³fia Balla, Editura Curtea Veche

Mirosul Puscariei

d¡m Bodor, Zs³fia Balla

„Cat despre zona de granita, bineinteles ca nu intamplator apare ea atat de des in scrierile mele. Oricum am lua-o, granita, cu imprejurimile ei, e un loc mult mai palpitant decat interiorul tarii. E o zona fascinanta, plina de vraja, locul unor aventuri misterioase, unde peisajul, cu toate adierile sale, e plin de tensiune. In zonele rasaritene ale Europei, aceste locuri erau imprejmuite cu garduri de sarma ghimpata, inchise cu bariere, cu pichete care se inaltau amenintatoare peste santuri cu apa, unde pana si zburatoarele erau dubioase.

Granitele nu erau usor de trecut, muritorii de rand nici nu se incumetau prin apropierea lor, iar gandirea celor care locuiau in apropiere sau chiar in zona de granita era determinata de o constiinta absurda. Pentru ca nu o data s-a intamplat ca granita sa imparta in doua o localitate, iar in asemenea cazuri oamenii stateau de dimineata pana seara cu ochii atintiti la o tara straina”.

Bodor d¡m s-a nascut la 22 februarie 1936 in Cluj. Dupa terminarea liceului, a fost condamnat la doi ani de inchisoare pentru complot impotriva statului. A inceput sa publice in 1965, iar din 1969 a devenit liber profesionist. In 1982 a emigrat in Ungaria, unde a fost redactor-sef la editura Magvetµ din Budapesta. Sinistra k¶rzet (Zona Sinistra, 1992) a fost tradusa in 16 limbi, iar in 2004 criticii spanioli au declarat-o cartea straina a anului.
Balla Zs³fia
, poeta, scriitoare si jurnalista, s-a nascut la Cluj la 15 ianuarie 1949, unde a absolvit Academia de Muzica. Din 1993 traieste la Budapesta.

Biblioteca stranie, Ruxandra Cesereanu, Editura Curtea Veche

Biblioteca stranie

Ruxandra Cesereanu

„Nu doar cititorul profesionist, ci orice fel de cititor, in general, este fascinat nu numai de cartile clasice, respectabile, faimoase, ci si de opurile neobisnuite, ciudate, atipice, exotice — si lista de calificative ar putea continua. Eu numesc aceste carti pur si simplu stranii.

Daca din cartile clasic-faimoase cititorul retine principii de viata, stari psihologice si morale, cartile stranii au atuul ca naucesc, socheaza, dar nu oricum, ci printr-o forma de inminunare.

Astfel de carti sunt binevenite intrucat urnesc cititorul din tabieturi, ii distrug obisnuintele si il fac sa rediscute si sa testeze din nou tocmai actul lecturii si structura unui roman. Samanii mexicani au un sfat aplicabil si in lectura: ei spun ca moartea nu poate iesi in calea unui om decat daca acesta parcurge in fiecare zi unul si acelasi drum, in chip monoton, fara sa se abata din calea sa.

Doar omul care in fiecare zi va parcurge altfel drumul sau (altfel, de fiecare data), doar acela va putea evita moartea o vreme si o va putea pacali, intrucat moartea nu il va putea surprinde pe acelasi drum obisnuit. Cam asa e si cu lectura si cartile!

O biblioteca stranie nu mizeaza doar pe bizareria subiectelor, ci si pe competenta si performanta stilului: fara macar o minima valoare estetica, un roman straniu nu e valid; sau cel putin aceasta este cerinta mea explicita de la romanele pe care le voi portretiza si analiza in cartea de fata. Ele nu se cuvin a fi doar bizare, ci si bine (sau excelent) scrise”.
Ruxandra Cesereanu

Mircea Eliade. Istoric al religiilor, Natale Spineto, Editura Curtea Veche

Mircea Eliade. Istoric al religiilor

Natale Spineto

Mircea Eliade (Bucuresti, 1907 – Chicago, 1986) este unul dintre cei mai cunoscuti reprezentanti ai istoriei religiilor din secolul XX si unul dintre istoricii religiilor care au influentat cel mai mult cultura timpului nostru.

La douazeci de ani de la moartea sa, el continua sa dea nastere la dezbateri si polemici. Cu toate acestea, o reconstituire punctuala si completa a scrierilor, vietii si gandirii lui Eliade, care sa puna in lumina formarea lui progresiva, clarificandu-i cadrul cultural de referinta, nu a fost inca efectuata.

Aceasta lucrare propune o reconstituire a principalelor faze ale biografiei intelectuale a savantului roman, o analiza a conceptelor cheie din gandirea sa (comparatia, arhetipul, hermeneutica, simbolul) si a doua componente fundamentale ale formatiei sale: relatia cu „maestrul“ Raffaele Pettazzoni si cea cu exponentii asa-numitei „gandiri traditionale“.

Cartea doreste sa contribuie la efortul de a readuce dezbaterea in jurul personalitatii lui Eliade in planul care, in actualul stadiu al cercetarilor, cu multimea de materiale noi si mai putin noi de care dispunem acum, promite a fi cel mai fructuos: cel autentic istoriografic.

Anexele contin transcrierea, traducerea si comentariul schimbului de scrisori dintre Eliade si un alt protagonist al studiilor religioase din vremea sa: K¡roly Kerényi (1897–1973). Epistolarul, inedit, documenteaza relatiile, complexe si adesea conflictuale, dintre doua personaje care, avand in comun opozitia fata de istoria religiilor de tip istoricist, prezinta in realitate mari diferente de orientare in analiza faptelor religioase.

Liderul si amagirea sinelui. Depasirea problemei, Institutul Arbinger, Editura Curtea Veche

Liderul si amagirea sinelui. Depasirea problemei

Institutul Arbinger

Publicat initial in limba engleza de Institutul Arbinger, volumul de fata a devenit rapid un bestseller international, gratie nu doar subiectului abordat (de mare interes in special pentru afaceri), ci si felului in care e scris (sub forma unor dialoguri, care alcatuiesc o parabola).

Cartea contine sfaturi pragmatice, aplicabile atat in viata personala, cat si in cea profesionala, referitoare la relatiile interumane. Mai concret, teoria cartii afirma ca nu conteaza ce anume faci pentru altii, ci motivul pentru care procedezi asa. Asta, deoarece oamenii simt diferenta dintre gesturile exterioare si justificarea launtrica a interlocutorului. Si daca te prefaci, nu te vor urma. Dar cel mai amagitor lucru este faptul ca nici macar tu nu-ti dai seama de fisura logica ce te indeamna sa te izolezi de ceilalti, ca si cum ai fi inchis intr-o capsula. De acolo, aflat la adapostul propriilor scuze, ii poti invinovati pe cei din jur de tot ceea ce nu merge bine in viata ta. Incepi sa te tradezi pe tine insuti. Nu te mai poti concentra asupra obiectivelor stabilite. Tradarea de sine poate deveni un obicei.

Teologia in contextul stiintei, John Polkinghorne, Editura Curtea Veche

Teologia in contextul stiintei

John Polkinghorne

In orice moment al vietii, fiecare dintre noi e situat intr-un loc anume, care ii ofera o perspectiva anume. Nimeni nu poate privi lucrurile fara absolut niciun punct de vedere. Iar contextul este unul dintre cei mai importanti factori in formarea opiniilor si a discursurilor de orice natura.

Contextul societatii noastre este unul normat de stiinta – o evidenta. In cartea de fata, John Polkinghorne propune un model de a face teologie in contextul nostru de astazi, cel stiintific.

John Polkinghorne s-a nascut la 16 octombrie 1930 in Weston-super-Mare (Marea Britanie), a predat matematica 11 ani la Cambridge, dupa care a optat pentru studii de teologie, iar in 1977 a fost hirotonit preot in Biserica Anglicana.

Din 1988 pana in 1996 a fost presedinte al Queen’s College (Cambridge). A activat ca membru al Comitetului pentru etica medicala de la British Medical Association, al Comisiei pentru genetica umana si al Comisiei pentru doctrina in Sinodul general al Bisericii Angliei. Printre numeroasele premii si distinctii acordate se numara si Premiul Templeton, in 2002, pentru contributiile aduse la cercetarea dialogului dintre stiinta si teologie.

Universul lui Dumnezeu, Owen Gingerich, Editura Curtea Veche

Universul lui Dumnezeu

Owen Gingerich

Owen Gingerich (n. 1930) este un cunoscut profesor american, care a tinut in trecut la Harvard cursuri de astronomie si istoria stiintei. Posesor a numeroase titluri onorifice si premii, isi datoreaza intre altele faima statutului de specialist in viata si opera lui Copernic, despre care a scris numeroase articole in reviste de specialitate si o lucrare de sine statatoare: The Eye of Heaven: Ptolemy, Copernicus, Kepler, New York, American Institute of Physics, 1993.

Alte lucrari pe aceeasi tema: The Role of Erasmus Reinhold and the Prutenic Tables in the Dissemination of the Copernican Theory, 1973, The Book Nobody Read: Chasing the Revolutions of Nicolaus Copernicus, New York, Walker, 2004, An annotated Census of Copernicus’ De revolutionibus (Nuremberg, 1543 and Basel, 1566), Leiden, Brill, 2002 (Studia copernicana. Brill’s series, vol. 2), (impreuna cu Robert S. Westman) — The Wittich Connection: Conflict and Priority in Late Sixteenth-Century Cosmology, American Philosophical Society, 1988.
Owen Gingerich este (din 1996) editor al publicatiei Oxford Portraits in Science, astronom emerit la Smithsonian Astrophysical Observatory, membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte, al Societatii Americane de Filosofie, al Academiei Internationale de Istoria Stiintei si face parte din „board of Trustees“ al Fundatiei Templeton.
Lucrarea de fata reprezinta sinteza conferintelor Noble tinute de savant in 2005, la universitatea unde a predat ani indelungati, dar si rodul unei remarcabile capacitati de a antrena nespecialisti in chestiuni stiintifice.

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top