Now Reading
Virginia Woolf, nebunia sublimata

Virginia Woolf, nebunia sublimata

Revista Psychologies

Scriitoare de geniu, critic literar si editor, Virginia Woolf si-a fascinat contemporanii prin creativitatea sa de avangarda. Experienta intima a nebuniei, depasita cu ajutorul scrisului, a transformat-o intr-o maestra a romanului psihologic, iar viata ei de femeie libera a devenit un model pentru feministele de astazi.

Virginia Woolf Melancolica si suicidara: mult timp Virginia Woolf a fost redusa la aceste doua adjective. Cea care a revolutionat modul de a scrie romane la inceputul secolului XX a fost fara indoiala bantuita de amintirea unei copilarii dificile. In acea perioada a fost nevoita sa suporte abuzurile sexuale ale fratilor vitregi, nascuti din prima casatorie a mamei sale. Moartea acesteia, pe cand Virginia avea doar 13 ani, a lasat-o prada primei sale mari depresii. In secret, tanara fata nutrea dorinta de a deveni scriitoare. Foarte motivata, a inceput sa citeasca enorm si curand a inceput sa lucreze la „Jurnal” (publicat la editura Rao 2005). Dar numai dupa moartea tatalui ei, scriitor la randul sau, s-a apucat de primul roman pe care l-a terminat dupa 10 ani.
Virginia a apartinut, impreuna cu fratele ei Thoby si cu sora ei Vanessa, faimosului grup Bloomsbury, un cerc intelectual care isi propusese sa scuture din temelii o societate incremenita. Acum il intalneste pe Leonard Woolf, viitorul sau logodnic, impreuna cu care creeaza Hogarth Press, unde-si va publica toate romanele. Aceasta independenta ii va permite sa scrie fara compromisuri si fara riscul de a fi respinsa de vreun editor. Langa Leonard Virginia si-a gasit echilibrul, dar nu si-a manifestat cu adevarat pasiunea decat in privinta femeilor, ca in cazul scriitoarei Vita Sackville-West, ceea ce i-a facut pe multi sa vada in ea o pioniera a bisexualitatii.

Emanciparea intelectuala a femeilor

Virginia Woolf a fost revoltata multa vreme pentru ca nu a putut sa studieze. Asadar va scrie „O camera pentru fiecare”, un eseu energic, actual si astazi, veritabil pamflet pentru dreptul femeilor la libertatea intelectuala, „care depinde de cea materiala”. Fiind afisat bisexuala, Woolf sparge inca o data limitele societatii burgheze. „Femeile au fost intotdeauna sarace si asta, nu numai de doua sute de ani incoace. Femeile au avut mai putina libertate chiar si decat copiii sclavilor atenieni. Femeile nu au avut prin urmare ocazia de a scrie poeme. Iata de ce insist asupra banilor si asupra dreptului de a avea o «camera» a lor”.

Raul de viata

Scrisul a fost pentru Virginia Woolf un adevarat remediu pentru a invinge raul de viata. „Daca nu as fi trecut prin aceste crize profunde de agitatie sau de abulie (…) m-as fi abandonat sau m-as fi supus. Dar asa, am fost nevoita sa lupt” (insemnare din 11 octombrie 1929, in „Jurnal“).
Puternica in cele mai tragice momente ale vietii sale, Virginia si-a transformat metodic toate suferintele psihice in sublime inventii narative pe care scriitorii de azi continua sa le invidieze si sa le rescrie in maniera proprie (Cunningham de exemplu). Romanele Virginiei Woolf sunt, contrar tristetii autoarei, pline de episoade de intensa luminozitate.

„Daca nu spuneti adevarul despre voi, atunci nu-l veti putea spune nici despre altii”

A fi tu insuti cu orice pret

In jurul anului 1930 Virginia Woolf s-a imbolnavit tot mai rau. A fost parasita de prieteni si gandul mortii a reinceput sa-i dea tarcoale. Totusi, nu perspectiva mortii sale o inspaimanta, ci aceea de a nu-si termina opera. Scrisul pentru Virginia Woolf a fost un refugiu, o scapare. In timpul episoadelor maniaco-depresive scria cu ardoare, dispretuind in acelasi timp criticile si elogiile. „A fi imun“, se confesa ea in „Jurnal“, „inseamna sa traiesti la adapost de socuri, de tristeti, de suferinte, sa nu te afli in bataia sagetilor, inseamna sa nu tii cont de linguseli si de reusite, sa nu fii obligata sa accepti invitatii si sa nu te lasi coplesita de laudele pe care le primesti de la altii.” A trait ea insasi fara compromisuri, iata ce conta pentru ea si pentru cititorii sai.
„Daca nu spuneti adevarul despre voi, atunci nu-l veti putea spune nici despre altii.” (din „Jurnal“)

See Also

Biografie:

  • 1882: pe 25 ianuarie se naste Adeline Virginia Stephen, fiica lui Leslie Stephen, scriitor, si a Juliei Ducworth.
  • 1895: moartea mamei sale, prima perioada depresiva.
  • 1904: moartea tatalui, a doua depresie.
  • 1912: casatoria cu Leonard Woolf.
  • 1913: tentativa de sinucidere.
  • 1915: Leonard o duce sa traiasca la tara. Aparitia primului ei roman: „Calatorie in larg“.
  • 1941: termina ultimul sau roman, „Intre acte”, si pe 28 martie se sinucide.

Maestrii, Virginia Woolf, Jurnalul unei scriitoarede citit
Jurnalul unei scriitoare, Virginia Woolf, Editura Rao, 2007. O carte despre feminitate, chin interior si extaz literar.

Foto: PHOTOLAND/ CORBIS.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top