CItesti acum
Avantajele fericirii

Avantajele fericirii

Toti ne dorim sa fim fericiti, sa ne simtim bine. Pentru ca asta inseamna o calitate mai buna a vietii, nu? Dar putini stiu ca a fi fericit si optimist inseamna si ca esti mai inspirat, mai creativ si mai bun in rezolvarea de probleme.

 

In numarul trecut al revistei, am realizat un intreg dosar despre gandirea pozitiva, incercand sa va explicam in ce consta ea concret, care sunt pistele false ale gandiri pozitive, asa cum este ea inteleasa de simtul comun. Am subliniat mai ales faptul ca a-ti repeta la nesfarsit niste idei optimiste nu duce nicaieri in absenta unor actiuni concrete, care sa te duca la o stare mai buna.

Dar altceva este mai important de aflat: optimismul si fericirea ne ofera un avantaj clar in cursa adaptarii la provocarile de zi cu zi. Astfel, ca sa fim mai creativi, mai buni la dezlegat si rezolvat probleme de tot soiul, inclusiv la cele de matematica, avem nevoie sa fim intr-o stare buna. Depresivii si pesimistii sunt mai putin abili la gasirea unor solutii – chiar si la lucruri nu foarte complicate.

 

Unii sunt mai fericiti decat altii

Ne nastem cu predispozitia de a fi fericiti, optimisti ori pesimisti. Bun, dar asta nu e totul! Felul cum alegem sa vedem realitatea, conteaza mult mai mult decat mostenirea genetica. Si accentuez „felul cum alegem“. Pentru ca o perspectiva roz sau gri asupra lucrurilor este, in buna masura, creatia mintilor noastre. O alegere. Asadar, mai bine alegem perspectiva roz. Ne ajuta mai mult.

Shawn Achor este un simpatic psiholog si profesor la Harvard. De ani de zile, el calatoreste prin lume si preda angajatilor si directorilor de corporatii „catehismul fericirii“. Achor insista mai ales asupra faptului ca este aproape obligatoriu sa fim, ca angajati ori sefi, fericiti, pentru a avea performante profesionale bune.

Asadar, dragi sefi abuzivi, otarati si agresivi, aflati de la mine, o data pentru totdeauna, ca, de vreti performanta de la angajati, trebuie nu doar sa nu-i stresati pe acestia! Trebuie mai mult, adica sa va asigurati ca le merge bine si sunt fericiti.

Starea lor de bine se va reflecta nu doar in numarul mai mic de zile de concediu medical, ci si in cifra de afaceri. Din pacate, Romania este inca tributara mentalitatii ca su­pravegherea, teroarea si tipatul la su­bordonat il va face pe acesta sa „stie de frica“ si sa treaca la munca mai cu sarg. Gresit, complet gresit!

 

Relatiile noastre sociale

Relatiile noastre sociale cu prieteni sau colegi sunt principala garantie a unei stari de bine constante, a stresului scazut. Adica ne feresc de depresie si, in plus, ne fac performanti. Suntem mai buni la ceea ce facem daca suntem bine tratati si fericiti.

„Creierele noastre sunt facute sa performeze excelent nu atunci cand sunt intr-o stare negativa sau chiar neutra, ci cand sunt pozitive“, scrie Shawn Achor in cartea sa The Happiness Advantage.

„Creierele pozitive si optimiste au un adevarat avantaj biologic asupra celor negative“, mai spune el. De ce? E simplu: daca suntem pozitivi, suntem mai proactivi, mai atenti la ocazii care ne-ar putea duce pe o panta mai buna de rezolvare a unei dificultati. In plus, suntem mai persistenti si ne repliem mai repede dupa esec sau greseala.

Daca suntem pesimisti, renuntam mai usor, suntem mai putin atenti la detalii care ar putea schimba cursul in bine, mai axati pe informatiile negative, care ne confirma ideea initiala: ca oricum nu merita sa ne apucam de asa ceva… Si, astfel, cercul vicios se inchide. Din aceasta scurta expunere devine evident, cred, de ce optimistii sunt si mai eficienti si mai norocosi. Pur si simplu, norocul lor e o chestiune de atentie in marea majoritate a cazurilor. Ei vad mai repede ocaziile. Si de persistenta.

 

Rolul emotiilor negative

Daca suntem permanent in alerta, asteptandu-ne sa fim persecutati, certati, trasi pe sfoara; daca suntem convinsi ca lumea nu e un loc prietenos si ca ce e mai rau se poate intampla; daca ruminam posibilitati dezastruoase care se pot naste in cutare si cutare moment, daca facem toate astea, probabil ca nu vom bifa prea multe raspunsuri corecte la testele de inteligenta.

Nu pentru ca pesimistii ar fi mai prosti. Absolut deloc! Ci pentru ca un filtru negativ de gandire ingusteaza reflectia si plaja de actiuni pe care o putem aborda. Un filtru negativ de gandire, de obicei, ne face atenti la supravietuire si siguranta.

Si, pana la un punct, este util si adaptativ. Daca stramosii nostri ar fi fost cu totul neatenti la pericole si nu le-ar fi anticipat, traind fericiti in pestera si exersandu-si creativitatea in picturi rupestre, toata ziua, atunci noi nu am fi fost azi aici.

 

Putem sa ne schimbam personalitatea?

A fi optimist, sociabil sau, dimpotriva, pesimist si mizantrop este o trasatura considerata, de cei mai multi, stabil. Asa o fi? Adevarul este ca, daca vrem sa ne schimbam, o putem face. Creierul nostru este incredibil de plastic. Daca putem renunta la o adictie puternica precum fumatul, de ce nu am putea renunta si la un model negativ de gandire?!

Se considera ca sunt necesare cam 21 de ore de practicat o anumita activitate, in mod constant, pentru ca acea activitate sa fie inregistrata „in cap“ drept un nou obicei. Deci, daca vrei sa te apuci de sport, chinuieste-te cam 21 de ore, esalonat, pe cateva zile, si dupa acest interval creierul tau va cere, el singur, sa iasa la alergare.

Pentru ca tu tocmai i-ai inregistrat in sinapse un nou obicei. Si cand te gandesti ca 21 de ore nu sunt nici macar o zi, adunate… La fel se intampla cu pattern-urile noastre de gandire. Daca, o perioada, „evacuam“ gandurile negre, constant si constient, incetul cu incetul norii se risipesc si incepem sa vedem altfel realitatea.

 

Cum sa iti “reformatezi creierul”

Shawn Achor propune cateva principii care, aplicate cu asiduitate, vor face din pesimistii carora le ploua si le ninge toata ziua, niste optimisti. Principalul este sa doreasca acest lucru, pentru ca, asa cum spune el, „fericirea este o etica a muncii“, un efort si nu un dat.

Citeste si

1. Sa urmam scopuri semnificative in viata. Sa avem, in primul rand, cate un scop si sa facem tot ce trebuie pentru a-l atinge.

2. Sa „scanam“ lumea pentru a identifica oportunitati de crestere personala, de noi relatii sociale, etc.

3. Sa cultivam o stare de spirit pozitiva si, mai ales, sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem.

4. Sa ne alimentam reteaua de contacte sociale si sa ne intretinem bine prieteniile.

5. Sa devenim constienti chiar si de cele mai mici momente de bucurie sau umor. Acestea pot duce la avantaje incredibile de creativitate la locul de munca. Ca sa ne obisnuim sa le recunoastem si sa le indentificam, este util sa tinem un jurnal, in care, la sfarsitul zilei, sa scriem ce chestii bune s-au mai intamplat in acea zi. In felul acesta, creierul se obisnuieste sa recunoasca lucrurile bune cu prioritate.

6. Sa ne gandim la activitatile placute pe care urmeaza sa le facem in viitor. Anticiparea lor, a acestor recompense viitoare, este la fel de eficienta in a da un mic avant creierului si a-l face mai productiv.

7. Sa fim binevoitori si sa facem bine altora. Este cru-ci-al!! Sa faci bine altuia iti face bine si tie.

8. Sa ne facem mediul mai pozitiv (culori, aer etc.). Ajuta mult prezenta plantelor.

9. Sa facem sport. Nu mai insist, ca stiti deja cat este de important pentru fericire si „dopaminizarea“ creierului…

10. Sa limitam o perioada de timp accesul gandurilor negative in campul constiintei. Dupa o vreme, ele nu mai apar asa de repede.

11. Sa ne cheltuim banii, dar nu pe obiecte, ci pe activitati. O pereche de pantofi de cateva sute de euro ne face fericiti timp de cateva ore. Aceeasi suma cheltuita pe o excursie (sau un curs de… echitatie) ne asigura amintiri pentru o viata.

 

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top