Ce inseamna sa fii nostim

Umorul se invata la orice varsta

Suntem inegali in fata lui. Celor care nu prea il au, specialistii in terapii cognitive comportamentale le prescriu exercitii care constau in a imagina situatii insolite, trasnite, chiar acolo unde bate vantul: acasa, la birou, in relatiile amoroase.

Este vorba despre interpretarea evenimentelor altfel, spre a lua o mica distanta. Vechiul sfat cu imaginarea sefului constipat stand pe scaunul toaletei este una dintre strategii.

Dupa un pranz plicticos in familie, in loc sa ne plictisim si prietenii cu a mia poveste despre socri, ar fi mai interesant sa lansam un concurs despre a cui soacra e mai acra. O strategie de usurare a tensiunilor interne.

Umorul vindeca

Un cuvant bine plasat produce un hohot de ras – daca nu, si-a ratat scopul. Din pacate, a explica mecanismul rasului, nu e deloc usor.

Jim Holt, un jurnalist american, a scris un Mic tratat de glume, in care explica: „Pe plan fiziologic, rasul inseamna contractarea a 15 muschi faciali si stimularea celor implicati in respiratie si expiratie, ceea ce provoaca spasme respiratorii si o explozie fonica.“

Stim astfel ca acest fenomen are efecte bune asupra sanatatii: oxigenarea sangelui, diminuarea stresului, intarirea sistemului imunitar si, vestea buna: prelungirea duratei de viata.

„Singurul rival al veseliei in materie de stare de bine este dragostea“, spune jurnalistul. Si daca amorul este orb si ne cam face sa actionam prosteste, umorul ascute inteligenta modificand functionarea cerebrala.

Inveseliti de o gluma buna, rezolvam mai bine problemele, pentru ca emisfera stanga (cea responsabila de ratiune si de logica) este mai activa.

Mai mult, dupa Olivier Lockert, psihoterapeut, atunci cand am ras din toata inima, plasticitatea creierului creste si noi conexiuni pot aparea. Este clar: umorul e chiar foarte sanatos.

Ne face mai supli din punct de vedere psihologic si faciliteaza comunicarea. In Orient, inteleptii transmit intelepciunea lor prin intermediul unor povesti vesele, cu talc.

Filozoful Ludwig Wittgenstein visa la o carte de filozofie compusa in intregime din glume. Americanii Thomas Cathcart si Daniel Klein au incercat sa se ridice la inaltimea provocarii.

Tezele acestor doi absolventi de Harvard spun ca vorbele de spirit, la fel ca si filozofia, sunt subversive pentru sensurile comune si permit aparitia de noi concepte filozofice.

Iata cum utilizeaza ei conceptia aristoteliana de telos (scop), aceasta nevoie universala de a ne imagina ca toate actiunile noastre au un sens si ca destinele noastre sunt scrise dinainte.

„Madame Goldstein este la supermarket cu cei doi copii. Casiera o intreaba despre varsta copiilor. «Medicul are 6 ani, avocatul, 3 si jumatate.»“ O maniera de a spune ca cei doi copii sunt nascuti pentru a exersa aceste profesiuni (si a o face pe mami mandra.)
 

 

Editare de Raluca Stan