Now Reading
Violenta e motivata de anxietate

Violenta e motivata de anxietate

Revista Psychologies

Violenta e motivata de anxietate


La Colocviul International de Psihanaliza organizat la sfarsitul lui octombrie la Cotroceni a venit si dr. Luis Rodriguez de la Sierra y Escobar, cu o fascinanta prelegere despre copilarie si… sadism.

–  Luis Rodriguez de la Sierra y Escobar este psihanalist, membru al British Psychoanalytical Society.

Psychologies: Care este rolul violentei pe care o manifesta copiii din punct de vedere al dezvoltarii lor?
–  Luis Rodriguez de la Sierra y Escobar: Copilul parcurge un drum lung de la primele gesturi de afirmare a independentei, cenzura­te de parinti, pana cand trece pen­tru prima data dincolo de granitele familiei. Apoi ajunge la apogeul sexualitatii infantile si al ostilitatii distrugatoare din imposibila relatie de iubire numita „Oedip“. Daca in timpul acelei calatorii copilul cre­eaza in mintea lui imaginea „per­soanei cu care vreau sa se­man“ sau „cine vreau sa fiu“, exista si imaginea lui „nu vreau sa fiu astfel“.

Exteriorizarea este un mecanism inconstient de tratare a problemelor de acest gen. Copilul caruia acea identitate i se atribuie, si el o refuza, va fi astfel gata de atac, de violenta. El este slab si are lipsuri fizice si psihologice pe care imperfectiunile personale pot sa se greveze. Deci, violenta e motivata de anxietate. La fel ca orice alt fel de comportament indezirabil.

Spuneti ca exista violenta virtuala in oricine si ca civilizatia doar o imblanzeste. Puteti exemplifica?

–  Baiatul care se simte neputincios si slab se poate proiecta pe sine in personajul de televiziune puternic si capabil de fapte mari. Si poate, in acelasi timp, sa aiba de-a face cu sadismul propriu. Cum? Punand la bataie forta lui pentru a-i salva pe cei vulnerabili si dezavantajati. Dar, atentie: sa fie in acord inconstient cu inclinatiile sale distructive. Or, el se simte dureros de slab in relatie cu un tata foarte puternic.

Deci, isi poate descarca anxietatile si isi poate implini ambitiile in joc, in rolul cavalerului in armura sau in ipostaza eroului cuceritor. {i facand asta, isi pregateste terenul pentru viitorul sau propriu, chiar daca acel viitor va fi mai prozaic decat o sugereaza fantezia lui bogata…

Oamenii care nu sunt in mod evident violenti, de fapt isi descarca agresivitatea in alte feluri: in sporturi competitionale, in imaginatie, in joc. Sau citind un anumit tip de fictiune, in teatru, televiziune si cinema – si, mai ales, prin sublimari de orice fel, multe cu o importanta valoare adaptativa. Daca fortele restrictive ale ego-ului se pot mobiliza ca sa puna in miscare ceea ce se stie de obicei sub numele de „reprima­re“, intr-un fel care limiteaza agresivitatea antisociala, permitand in acelasi timp descarcarea adecvata in moduri legitime si adaptative, totul e bine.

Reprimarea cu succes nu e o problema. Reprimarea gresita e cea care cauzeaza raul. In timpul anilor de formare, copilul se simte permanent amenintat din cauza ei.

Puteti detalia pe marginea ideii dvs. ca sadismul si masochismul sunt expresia iubirii si urii care influenteaza comportamentul nostru cotidian?
–  Fortele iubirii si urii si expresia lor prin sadism si masochism, deopotriva inconstiente si constiente, sunt centrale in intelegerea oricarei problematici psihologice. Trebuie sa studiem un pic chestiunea sadismului si masochismului si relatia dintre ele. In perversiune, sadismul este agresarea cuiva pentru propria satisfactie sexuala. Masochismul este contrapartea sa pasiva. Dar restrangerea sensului sadismului si a masochismului la sensul lor de perversiuni ar lasa o buna parte a com­­portamentului omenesc in afa­ra oricarei intelegeri.

In vreme ce elementele clasice de sadism si masochism intra in ecuatia perversiunii, sadismul si masochismul in­con­­stient joaca un rol esential in relatiile interumane. Evidente sau implicite, constiente sau in­con­stiente, si sadismul si masochismul implica un fel de actiune combinata de pulsiuni sexuale si agresive, o cautare coordonata de satis­fac­tie… comuna.

Ca si cum, in anumite situatii, iubirea nu mai modifica sau compenseaza, ci, mai degraba, isi uneste fortele in inte­resul placerii unificate. Fara o componenta sexuala, agresivitatea e doar agresivitate, nu sadism…

Interviu realizat de Iuliana Alexa
Foto: Guliver/Digital Vision

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top