CItesti acum
Invata sa refuzi

Invata sa refuzi

Opozitia, contradictia, refuzul, dezacordul… Toate acestea sunt cai de revendicare a propriei personalitati. Desi educatia si bunul-simt fac aceasta sarcina dificila, este bine sa invatam ca din cand in cand sa spunem „nu“.

De cand locuieste cu Paul, Mariana il in­so­teste in fiecare duminica la mama lui pentru a lua pran­zul impreuna. In timp aceast ri­tual a devenit constrangator pentru ea, insa, in ciuda acestui fapt, ea con­tinua sa isi insoteasca prietenul la fiecare sfarsit saptamana. Intreba­ta de ce, ea raspunde: „Pentru ca stiu ca lui ii face asa mare placere…!“

Cand manifestarea unor gesturi pe care le consideram generoase devine sufocanta, obositoare, este cazul sa ne intrebam care sunt motivatiile reale care ne determina sa nu le abandonam. Surprizele nu sunt prea placute: orgoliul, dorinta de a ne simti indispensabili, teama de conflict, toate acestea pot imbraca haina bunelor noastre intentii.

Dar, dincolo de exigentele educatiei si ale bunului-simt, psiho­logii ne sfatuiesc sa nu abuzam de tea­ma de a spune „nu“ cand simtim ca este cazul. Acumularea excesiva a lui „da“ spus fara convingere poate crea frustrari care ne fac rau atat noua, cat si relatiei cu ceilalti.

„Orice actiune umana este implinirea unei nevoi“

Monica Reu, trainer de comunicare nonviolenta, aminteste mecanismul de cenzura pe care il presupune incapacitatea de a spune „nu“ si explica caracterul natural al refuzului. „Comunicarea nonviolenta – metoda conceputa si dezvoltata de doctorul in psihologie Marshall B. Rosenberg – porneste de la premisa ca orice actiune umana este o strategie prin care caut sa-mi implinesc o nevoie.

Cand privesc lucrurile din aceasta perspectiva, inteleg imediat ca un «nu» din partea unei alte persoane la o cerinta a mea nu este nici­de­cum un afront personal: acel «nu» pe care mi-l adreseaza mie este de fapt un «da» pe care si-l adreseaza siesi, in spatele acestui refuz se afla nevoi care o impiedica sa raspunda afirmativ cerintei mele.

Este mult mai sanatos pentru relatia dintre noi, in loc sa caut mijloace prin care sa o fortez sa se conformeze (inducerea sentimentului de vinovatie, santajul sentimental, manipularea de orice fel), sa exploram impreuna aceste nevoi si sa gasim, tot impreuna, stra­tegii mai bune pentru implinirea lor. Pentru mine, este o chestiune de inte­gritate la nivelul valorilor si ne­voilor mele.

Tocmai de aceea ii incurajez pe participantii la cursurile de CN sa devina in primul rand constienti de nevoile pro­prii si sa exprime un «nu» in consecinta. Cand partenerul meu de viata ma intreaba: «Mergem la pranz la mama azi ?», este una sa ii spun sec «Iar? Nu vreau!» si cu to­tul altceva sa-i expun nevoile ca­re ma impiedica sa raspund afirmativ ce­rintei lui: «Ma simt obo­si­ta si am nevoie de odihna. As pre­fera sa stau acasa» sau «Mi-as do­ri mai multa diversitate in felul cum ne petrecem ziua de dumi­ni­ca» sau «Ma simt ingrijorata, pentru ca n-am mai petrecut de mult o zi numai noi doi».

Poate cel mai important lucru pe ca­re trebuie sa il retinem este acela ca nu putem fi altruisti sau gene­rosi uitand de noi. Puterea de a spu­ne uneori «nu» fata de ceilalti es­te, de fapt, forta de a spune «da» in fata nevoilor si valorilor noastre.“

Invata sa spui “nu”

Nu este usor sa lasi delicatetea la o parte si sa ai puterea sa spui “nu”. Iata o metoda in cinci etape care ne poate usura tranzitia de la complezenta la sinceritate.

1. Delimiteaza-ti teritoriul. Este important sa stii care sunt prioritatile, valorile, scopurile si urgentele tale. In masura in care acestea sunt in limita bunului-simt este bine ca ele sa ocupe primul loc in lista ta de preocupari, urmand ca apoi sa poti raspunde sincer „da” in fata dorintelor celorlalti.

Citeste si

2. Gandeste-te la reflecatarea urmarilor asupra ta, in loc sa te preocupe atat de mult ce vor simti ceilalti, aminteste-ti cum te simti tu atunci cand raspunzi pozitiv cererilor lor fara a-ti dori acel lucru cu adevarat.

3. Exprima-ti scrupulele. Este o ocazie cu care nu te intalnesti prea des dar este bine sa profiti de ea atunci cand se poate. Daca este vorba, in special, de relatii cu apropiatii tai, nu ezita sa le impartasesti dilemele tale. Un exercitiu de sinceritate de felul „nu mi-as dori foarte tare sa te insotesc astazi, insa mi-era teama ca daca ai afla te-ai supara” te poate ajuta.

4. Explica situatia. Uneori, stilul discursului tau poate spune mai multe decat poti tu. Incearca sa muti atentia celui care iti propune ceva neplacut de la refuzul tau la ce­rerea lui. Spre exemplu: „sa inteleg ca mi-ai facut programul pentru week-end, fara sa ma fi intrebat daca pot sau vreau sa te insotesc” sau „sper ca iti dai seama ca propunerea este in contradictie cu tot ce iti spuneam ca imi doresc sa fac.”

5. Revino asupra raspunsului primit la sfarsit, daca nu poti de prima data, revizuieste-ti politicos atitudinea cand simti ca stresul refuzului s-a mai diminuat. Acest lucru poate insemna pur si simplu ca
te-ai razgandit sau ai fost nevoit/a sa o faci: „stiu ca am acceptat initial, insa mi-am dat seama abia ulterior ca nu este foarte convenabil pentru mine”, “am acceptat sa particip la proiect, insa, intre timp, am realizat ca sunt foarte prinsa cu alte treburi”.

Foto: dreamstime.com

Care este reactia ta?
Frumos
0
În regulă
0
Jucăuș
0
Se poate si mai bine
0
Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii