Nu pot duce nimic la bun sfarsit

Uneori, oricat de implicati suntem in proiectele noastre, se intampla sa nu avem puterea de a le finaliza. Atitudinea pe care o adoptam adesea e aceea de a da vina pe oricine, mai putin pe noi insine. Putem invata sa ducem la bun sfarsit ceea ce ne dorim?

Tuturor ni se intampla cateodata sa renuntam la proiectele in care suntem implicati. Chiar si cand este vorba de o activitate pe care ne-am dorit-o cu adevarat. Uneori, lucrurile par sa devina mai dificile decat calculasem, mai putin interesante decat am sperat… Pentru unele persoane, aceasta atitudine poate deveni un mod de viata. De ce nu poti duce la bun sfarsit ceea ce ai inceput si cum poti rezolva acesta problema?

Renuntarea – fuga de realitate

A duce la bun sfarsit un proiect, de orice natura, presupune o confruntare cu realul. Finalitatea lui inseamna trecerea din sta­diul ideal in cel concret. Rezultatele nu sunt, insa, intotdeauna, asa cum ne-am astepta. De multe ori, teama de e­sec si dorinta de a ne proteja de o de­za­magire sunt cauzele pentru care a­ma­­nam sau renuntam la ceea ce ne-am propus. Aparenta lipsa de motivatie sau seriozitate poate ascunde, de fapt, dorinta mai puternica, inconstienta, de a ne proteja de o realitate agresiva.

Alteori, nu frica de realitate, de rezulta­te pe care le-am putea avea, ne poate face sa ne abandonam planurile, ci teama de noi insine. In unele ca­zuri, cei care fac acest lucru sunt se­dusi de ideea ca pot face orice. Totul pa­­re posibil atunci cand nu a fost inca dus la bun sfarsit. Insa efortul pe care il presupune fializarea unei activitati ne face sa ne confruntam cu capacitatile noastre. Pastrarea ei in stadiul de po­ten­­­tialitate ne lasa sa credem in continuare ca suntem foarte valorosi. Frica de a gresi ne impiedica sa ne con­frun­tam cu adevaratele noastre calitati si defecte.

Teama de schimbare si abandon

Unii terapeuti sustin ca motivele pentru care anumite persoane nu reusesc sa duca la bun sfarsit un proiect pot avea radacini adanci in trecutul lor. Finalizarea unei activitati in care am investit timp, valorizari si energie presupune abandonarea ei. A concretiza un proiect inseamna sa obtii, dar sa si renunti la ceva. Un alt inceput, un nou plan aduc cu sine o schimbare la nivel emotional.

Actul renuntarii poate fi asociat, in mod in­con­sti­ent, cu experi­en­tele fundamentale ale despartirii din primele luni: in­tar­care, departarea de parinti. Cei traumatizati de astfel de episoade pot incerca inconstient sa evite, ca adulti, orice activitate ca­re presupune schimbari riscante, abandon, dezamagire. A nu duce la bun sfar­sit un proiect poate fi un mod de a evita o pierdere. Motivele invocate pot fi de diferite feluri. Cert este, insa, faptul ca un astfel de comportament poa­te fi schimbat.

Corina, 32 de ani, manager:

„E greu sa iti asumi riscul dezamagirii“

„Am descoperit ca imi este teama sa fiu dezamagita de proiectele pe care le valorizez. De exemplu, am impresia ca, daca imi doresc sa calatoresc un­deva, acel loc nu va fi la fel de frumos cum mi-l inchipui si renunt. Cred ca sperantele vor fi inlocuite de o realitate incerta. Exista situatii in care cura­jul te poate costa foarte mult. E greu sa iti asumi riscul sa mergi pana la ca­pat, cand e vorba de situatii controversate, doar pentru ca tu crezi in ele.”

Gabriel, 25 de ani, farmacist:

„Sufeream fara sa pot explica de ce“

„Cunoasteti expresia: «branza buna in burduf de caine?» Am auzit-o toata copilaria si adolescenta mea. Am trait intotdeaun cu iluzia ca si ca nu ma pun in valoare suficient doar pentru ca nu imi doresc acest lucru. In facultate, am descoperit, cu stupoare, ca lucrurile nu stau chiar asa. Aici, succesul nu era garantat doar de un raspuns inspirat. Am descoperit ca trebuia sa muncesc sustinut. Am inceput sa fiu nesigur pe mine. Am ajuns sa ma gandesc sa renunt, desi faceam ceea ce imi dorisem. Era mult mai linistitor cand stiam ca, daca as vrea cu adevarat, as putea obtine orice.”

Realizeaza ce ti-ai propus

Iata ce poti face pentru a nu cadea prada tentatiei de a renunta la proiectele tale:

–  Nu-ti propune ceva irealizabil. Pentru a evita dezamagiri sau demotivari, alege sa te implici intr-un plan fezabil. Poate parea mai putin stralucitor in imaginatia ta, dar este mai probabil ca va putea fi concretizat.
–  Rigoare si organizare. Descompune proiectul in etape, gandeste-te la resurse (de timp, de bani…). Unul dintre motivele pentru care lasam neterminata o activitate este lipsa de organizare.
–  Nu fi mai ambitios/ambitioasa decat daca este cazul. Nu este adevarat ca, daca vrei cu adevarat, poti orice. Este bine sa iti alegi planuri in care stii ca te vei putea implica fara a fi depasita, la nivel personal, de dificultati.
–  Aplica tehnica pasilor mici. Considera fi­e­care etapa a proiectului ca pe un scop in si­ne si bucura-te de realizarea lui. Daca pri­vesti in ansamblu ceea ce ti-ai propus, exis­ta riscul sa fii coplesit/a si descurajat/a de can­titatea de munca ce te asteapta.
–  Recompenseaza-te pentru finalizarea pro­­iectului. Specialistul in psihologie mana­geriala Georgeta Panisoara afirma: „In ge­ne­re, exista motive care ii determina pe oa­meni sa lucreze foarte bine – dorinta de re­cu­noastere, de a fi mai bun, de autode­pa­sire. Unii psihologi sustin ca acestea sunt suficiente pentru a-ti indeplini respon­sa­bi­li­tatile la un nivel inalt.” Uneori, chiar daca suntem manati de ele, ne pu­­tem simti des­curajati si fara scop atunci cand punem punct cu succes unei activitati complexe. Pentru a evita sen­timentele ne­gative, ofera-ti si o alta recompensa.

Adaptare de Irina Gabriela Buda
Foto: dreamstime.com