CItesti acum
Nu-ti fie frica de singuratate

Nu-ti fie frica de singuratate

 

Frica, in general, ne face sa luam decizii nu tocmai bune, iar teama de singuratate poate fi unul dintre motivele pentru care acceptam relationari toxice. Pe de alta parte, insingurarea ne consuma, dar ne si poate recompune, ca pe un puzzle, in varianta noastra cea mai buna. Despre toate acestea ne vorbeste Simona Druncea, psiholog clinician.

 

Frica de singuratate nu este nicidecum ceva nou si vine, cel mai probabil, din nevoia noastra de a ne oglindi, defini, dezvolta, de a ne bucura prin relatiile cu semenii nostri.

Exista, bineinteles, si persoane mai introvertite sau firi artistice, care se bucura de singuratate ca de o sursa de bine – decuplarea de la zgomotul pe care il aduce cu sine secolul vitezei.

In general, oamenii care se simt singuri, sunt predispusi la modulari afective, la manifesta schimbari bruste de comportament, ranchiuna, resentimente, critici, nu au compasiune fata de sine sau de ceilalti. De multe ori, se simt neintelesi si au tendinta sa se izoleze ori sa ii blameze pe ceilalti pentru esecurile lor.

Depresia, desi este o stare sufleteasca grea, ne aduce mai aproape de sine, cu conditia sa nu se prelungeasca pe o perioada prea mare, deoarece mecanismele neuronale se modifica semnificativ, ajungand ca modul de manifestare sa fie conditionat de felul in care neuronii au invatat sa creeze sinapsele neuronale.

Pentru a intelege mai bine situatia aceasta, va recomand filmul What the Bleeep Do We Know. Rolul gandirii este semnificativ potentat de intentiile noastre, iar daca vointa noastra este sa ne simtim bine, intregi si fericiti, acest lucru este posibil daca fiecare lucreaza la dezvoltarea sa personala.

 

Responsabilitatea propriei vieti

Singuratatea devine o fuga de viata atunci cand ne-am epuizat toate resursele de care suntem constienti, nestiind ca mai avem de cautat in sine si in ceilalti comorile care abia asteapta sa fie redescoperite.

Cateodata, singuratatea este sansa care aduce reparatia in fata esecului, iar daca nu ne cunoastem resursele personale sau ideile generatoare de bine, asta se intampla pentru ca nu am invatat inca sa dezvoltam un mod de gandire si simtire care sa ne ridice din „groapa“ in care ne aflam momentan.

In textele alchimice, simbolistica mortii este vazuta ca o regenerare, asa cum si o persoana, prin insingurare, deconectata cu totul de la sine si de exterior, poate parea moarta, desi nu este, ajungand, de cele mai multe ori, la renastere.

O analiza personala alaturi de un psiholog sau psihoterapeut, ar putea revela motivele starii respective si resursele cu potential regenerator.

 

Singuratatea pozitiva

Singuratatea poate fi o oportunitate prin care ne putem regasi pe sine, dincolo de mediul social si relatiile sociale, de a reflecta asupra conditiei noastre ca fiinta spirituala, de a ne accesa resursele interioare si de a activa uneori capacitati personale nedescoperite, creative, care pot aduce beneficii si altora prin actele de bunatate sau compasiune.

 

Componenta sociala

Singuratatea ne poate accentua predispozitiile si fricile personale. Deoarece suntem fiinte sociale, prin contactele cu semenii ne mentinem sanatatea si imunitatea la cote normale – asta, bineinteles, in conditiile in care relatiile sunt sanatoase sau armonioase.

In lipsa contactului social, exista tendinta de asa-zisa salbaticire, fara preocupari care pot umple golul resimtit.

 

Frici

Uneori, singuratatea ne poate activa si celelalte frici sau umbra personala, acea parte din noi pe care, in general, nu o putem exprima din cauza regulilor sociale ori a complexelor personale.

Desigur, procesul poate fi dureros, chiar asemanator unei depresii, dar, in tot acest timp, resursele interioare si potentialul personal ne pot veni in ajutor, conturand inceputul unei  renasteri.

 

Alegeri neinspirate

Probabil ca, din teama de singuratate, vom accepta pe oricine in anturajul nostru, doar pentru a ne simti vii, chiar daca relatiile respective nu ne implinesc, asta accentuand de multe ori sentimentele mai putin pozitive sau, dimpotriva, ancorandu-ne in realitatea prezenta.
 

Cum scapam de frica de singuratate

Renunta la aceasta teama! Doar „de ce iti este frica nu scapi“, nu? Daca vom cultiva ganduri si asteptari pozitive, in timp, ne modificam vibratia energetica si cunoasterea despre sine si lume, caci corpul nostru are un camp magnetic care rezoneaza cu tot ce exista in jurul sau, iar inconstientul colectiv (despre care vorbeste Carl Gustav Jung in operele sale) este prezent in mintea tuturor oamenilor, animalelor, in plantele, locurile, evenimentele prezente, trecute si viitoare.

 

Ce hraneste teama de singuratate

Teama de esec si cea de refuz, perfectionismul, tendinta de a fi critic cu sine si cu ceilalti, stima de sine scazuta, rusinea de a nu fi cel mai bun, de a nu avea ceea ce au altii, nascuta din greseala pe care multi dintre noi o facem: ne comparam cu cei din jur si uitam sa vedem ca suntem unici, minunati, buni.

Citeste si

 

Sfaturi pentru anturaj

Cand cineva drag noua are o teama acuta de singuratate, mentionarea conditiei de insingurare fie il ridica, fie il afunda si mai mult.

Avem nevoie de istetimea si delicatetea de a-l simti, prin conectarea la intelepciunea sinelui, care stie si intelege tot. Probabil ca invitatiile din partea anturajului de a lua parte la activitatile comune ar putea fi eficiente.

Am vazut odata, intr-un film, o scena in care o doamna care se afla in India, a simtit brusc o stare de insingurare si statea toata ziua in holul hotelului, pe un scaun, fara sa vorbeasca, fara sa se uite la nimeni, fara sa se miste.

Doar exista si respira. La un moment dat, un domn a remarcat-o si si-a rugat sotia sa mearga si sa stea in fiecare zi alaturi de ea.

Dupa o saptamana, doamna s-a ridicat, i-a zambit binefacatoarei si a iesit sa se plimbe. Cateodata, simpla prezenta si manifestarea  iubirii neconditionate pot aduce pacea.

Alteori, sunt necesare alte manevre de resuscitare, care se materializeaza treptat,  pe masura ce sunt efectuate, ca si in cazul de mai sus.

Purtam cu noi toata istoria noastra prin inconstientul colectiv si, iar cum traim intr-o lume duala, de alb/negru, rece/cald, bine/rau etc., totul este in continua schimbare, iar daca un lucru se manifesta in viata noastra, sa ne amintim ca alaturi este si opusul sau.

Echilibrul nu este imposibil de realizat, doar ca necesita intentie, dedicatie, perseverenta, nadejde si, mai ales, dragoste.

 

Simona Druncea este psiholog clinician, consilier psihologic de orientare jungiana, tel.: 0740.661.859. [email protected]

 

Care este reactia ta?
Frumos
0
În regulă
0
Jucăuș
0
Se poate si mai bine
0
Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii