Now Reading
Ce e de făcut când copiii descoperă pornografia

Ce e de făcut când copiii descoperă pornografia

Avatar photo

Ce te faci când cel mic se uită la site-uri deocheate? Cum treci peste jenă și tabuuri ca să îi explici cum stau lucrurile cu pornografia? Iată câteva sugestii de acțiune pe un teren alunecos…

 

Ce ar trebui să facă părinții când află că odrasla se uită la site-uri deocheate?

Ramona Tatiana Stancu: Ca mai toată lumea, am citit și eu tot felul de cărți de parenting, mai ales după ce am avut copilul. Creșterea copilului este ca un joc de noroc: nu poți ști dinainte ce drum va avea, bun sau greșit, în viață.

Cărțile de parenting te pot face să înțelegi și să recunoști diversele puncte de cotitură din dezvoltarea și creșterea copiilor.

Citește și:

Cum trăiesc copiii teama de abandon în primele luni de viață

Ai o relație proastă cu mama ta? Cum îți influențează asta viața

Părinții mei se îngrijorau pentru că mă uitam prea mult la televizor. Părinții din prezent se îngrijorează, trăind în era tehnologiei digitale, de rătăcirile copiilor în spațiul virtual.

Lumea în care trăiesc copiii noștri este foarte diferită de lumea în care am trăit noi, iar noi, ca părinți, ar fi bine să știm să-i îndrumăm și să transformăm internetul în tot felul de practici și deprinderi pozitive.

 

Dar cum ar fi indicat să reacționăm în clipa în care aflăm că al nostru copil se uită la site-uri deocheate?

R. T. S.: În primul rând, să le facem educație sexuală copiilor, pentru că pe asta se bazează cam totul, dacă vrem să avem răspunsuri la întrebarea anterioară.

Educația sexuală ar fi bine să înceapă în familie, dinaintea vârstei de doi ani, copiii având instincte sexuale încă de când sunt bebeluși.

Realitatea este că puțini oameni versus părinți acceptă ideea că și nevoia sexuală este o nevoie fiziologică ca oricare alta.

Procesul de educație sexuală este un proces etapizat și, începând cu vârsta de 18 luni, este bine să informăm copilul privind protecția zonelor intime, prin tehnici adaptate vârstei.

Din păcate, cea mai mare parte a abuzurilor sexuale se întâmplă în perioada de preșcolaritate. Și pentru că cei mai mulți copii trăiesc pubertatea foarte devreme, încă de la opt, nouă sau zece ani, și pentru că, odată cu hormonii, vin și ideile, curiozitățile, este foarte important să verificăm și să fim la curent cu ceea ce vizionează copiii noștri pe internet.

Este bine să le vorbim, mai târziu, de atitudini responsabile față de corpul lor, să le vorbim despre ce înseamnă alegeri și responsabilitate, despre nevoile emoționale și despre atașament, despre atracție, despre refuzuri, despre partea de plăcere din sex, dar și despre protecție.

(Pre)adolescenții pun foarte multe întrebări, pe internet, despre menstruație, poluție sau homosexualitate, pentru a-și înțelege mai bine trupurile și sexualitatea.

Aceste „conversații“ pe internet despre sex și sexualitate nu sunt neapărat rele, dar pot duce, în timp, la site-uri pornografice, de pedofilie, sex violent și imagini care dezumanizează femeia și bărbatul, până la dependența de pornografie.

De aceea, recomand să luați copiii, chiar din stadiul în care se află (oricare ar fi acela) și să-i convingeți să discute cu dumneavoastră. Copiii ar fi bine să vă cunoască gândurile și părerile și să știe că sunteți deschiși la vederile lor.

Nu îi pedepsiți prima oară când îi găsiți pe un site neadecvat. Nu îi umiliți, se vor închide în ei și nu veți mai avea dialog cu ei niciodată.

Ar fi bine să-i încurajați să-și exprime părerea în legătură cu tot ceea ce înseamnă sex, sex pe internet și site-uri pornografice. Chiar dacă nu veți fi de acord cu ei, încercați să dialogați și să le oferiți înțelegere și educație.

Deși se vor simți foarte stingheriți, în mod sigur vor avea o mulțime de întrebări să vă pună. Încercați să abordați subiectul cu calm, să vă simtă că sunteți deschiși dialogului, pentru a menține comunicarea pe termen lung, în așa fel încât să vă înțeleagă opiniile și valorile, să înțeleagă care parte din identitatea părinților se dorește a fi asimilată și care parte sau părți vor fi schimbate.

Nu îi confiscați telefonul, tableta, PC-ul, dar stabiliți reguli, de comun acord. Întocmiți un acord de familie, un plan care să cuprindă cinci elemente de bază: când, unde, ce, cine, și ce se întâmplă dacă…

Stabiliți obiective prioritare și realiste, recompensele să fie pe termen scurt și așteptările concrete. Ar fi de dorit să petreceți timp cu ei și pentru a ajunge la un acord privind instrucțiunile de utilizare a tehnologiei.

Curiozitatea copiilor este foarte mare și crește cu atât mai mult, cu cât noi, ca părinți, ne prefacem că nu există nici sex, nici pornografie.

Conform studiilor, 1 din 10 utilizatori de site-uri pornografice are vârsta mai mică de zece ani. Și atunci?

Restricționarea accesului și controlul parental rămân o soluție temporară de rezolvare a problemei, contactul copiilor cu pornografia este inevitabil.

Discuțiile privind educația sexuală în școală sunt controversate. Nu toți copiii ajung la același nivel de maturitate în același timp, iar criticii vehemenți spun chiar că orele de educație sexuală pot chiar să îmbie copiii să imite toate acele lucruri pe care le aud sau le văd.

Dar oare nu același lucru se poate întâmpla și dacă ajung pe site-uri de pornografie? Ce alegem atunci? Evident că, din punctul meu de vedere, alegem ca noi, părinții, educatorii, profesorii să le fim deschizători de minți și drumuri, chiar dacă noi am crescut și am fost educați în altfel de vremuri, în vremurile de unde am preluat și această teamă proverbială de a vorbi despre sex.

Iar această educație sexuală nu constă doar în a le explica copiilor ce înseamnă aparatul de reproducere din punct de vedere anatomic.

Educația sexuală cuprinde mult mai multe ramuri ale vieții sexuale și dacă o vom trata cu multă responsabilitate, fără frică  și fobii, și dacă vom pune accentul pe repere morale sănătoase și pe stăpânirea de sine, vom ridica adulți sănătoși.

Evident că vom aduce în discuție și pornografia, ca pe o absolută denaturare a realității, ca pe o deformare a conținutului uman al sexualității, ce contribuie la sporirea confuziei a tot ce înseamnă plăcere și relație sexuală.

 

Multe adolescente sunt anxioase sexual că ele nu fac ce fac actrițele porno din filmele văzute de băieți. Ce ar trebui să audă aceste fete?

R. T. S.: Conform unui sondaj, din ce în ce mai multe fete sunt atrase de pornografie. Ele descoperă pornografia în jurul vârstei de 13, 14 ani.

Curiozitatea inițială a (pre)adolescentelor este să se imagineze pe ele în rolul femeii dorite, iar mai apoi, în viața reală, să facă ce fac acele actrițe în filmele pornografice, iar dacă nu reușesc să facă asta în viața reală, devin extrem de anxioase.

Dar oare dacă ar ști că realitatea din spatele camerelor de filmat este cu totul alta, că este o realitate plină de violență, de droguri și de trafic de ființe umane, dacă ar ști că actorii sunt amenințați constant și abuzați emoțional și verbal pentru a-i forța să facă lucruri pe care ei nu și le doresc, dacă ar ști că femeia este văzută ca un obiect și nicidecum ca o ființă umană, că acea „fericire“, orgasm afișat este forțat, că, de fapt, actrițele suferă foarte tare și că majoritatea sunt abuzate și fizic și sexual, dacă ar ști toate astea, oare, (pre)adolescentele și-ar schimba părerea?

Le-aș spune că industria pornografică lucrează doar pentru a-și menține o imagine strălucitoare, fără a ține cont de nevoile fizice sau emoționale ale actorilor.

În final, aș dori să vă readuc în memorie că, înainte de toate, noi, părinții, avem nevoie să trecem peste propriile prejudecăți, să ne facem singuri educație sexuală (acolo unde este cazul), ca să putem repara ce nu s-a făcut la timpul lui, dacă ne dorim să avem copii sănătoși.

Pentru că, de întâmplat, oricum se va întâmpla: copiii noștri vor folosi internetul, dar este foarte important când și cum.

Ramona Tatiana Stancu este psiholog clinician și psihoterapeut de formare cognitiv-comportamentală și hipnoterapie, membru al Colegiului Psihologilor din România, membru al Asociației de Hipnoterapie și Psihoterapie Cognitiv Comportamentală (AHPCC) și colaborator permanent al Bucharest Therapy & Education Center;  contact@btcentcer / 0757.577.997

Foto: Shutterstock

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top