Citești
Ce produce si cum putem solutiona rivalitatea fraterna

Ce produce si cum putem solutiona rivalitatea fraterna

Revista Psychologies

Iata sintetizate cele mai importante indicatii pentru parinti, care sa-i ajute sa cultive o relatie armonioasa atat intre copii, cat si intre copii si parinti.

 

Unii parinti asista la lupta propriilor lor copii, la zecile de ciondaneli, conflicte, dispute si dezacorduri, si mi-au marturisit ca uneori se intreaba, de cele mai multe ori cu teama daca sunt parinti buni.

Ceea ce nu stiu acesti parinti este ca toate relatiile interpersonale au drept punct comun conflictele si fiecare parinte trebuie sa stie ca relatia dintre frati nu face exceptie. Copiii se lupta intre ei, concureaza unul cu altul, se enerveaza unul pe celalalt, isi disputa teritorii si jucarii, iar toate acestea duc invariabil la conflicte deschise, uneori cu tipete si imbranceli.

E important ca parintii sa inteleaga si sa ajunga, in final, la concluzia ca daca exista aceste conflicte, iar ei vor trebui sa le indure, ar fi bine sa le transforme in oportunitati de formare pentru copii. Ca urmare, e important pentru parinti sa isi invete copiii sa se respecte reciproc, sa isi vorbeasca frumos unul altuia si sa isi rezolve conflictele atunci cand acestea apar.

De multe ori, sa imparti aceiasi parinti si aceeasi locuinta cu un frate sau mai multi frati nu este o alternativa chiar simpla. Mai mult decat atat, ordinea venirii pe lume poate naste rivalitate dintre frati.

In general, primul nascut este gelos pe noul nascut pentru ca pierde atentia excesiva pe care obisnuia sa o primeasca de la parintii sai. Noul nascut aduce gelozia intre frati, deoarece celalalt copil intotdeauna se simte detronat de sosirea noului frate.

Daca copilul tau da semne ca este gelos pe fratele sau, este important sa il ajuti sa depaseasca aceste emotii. Procesele invatate care alimenteaza gelozia pot fi extrem de dureroase si de neplacute pentru membrii familiei, fie ca este vorba despre copii, parinti, frati mai mari sau chiar bunici.

 

Ce poate cauza gelozia intre frati?

Rivalitatea dintre frati incepe in copilarie, cand parintii fac greseli care dau startul micilor concurente dintre copii. Iata cele mai comune doua greseli pe care le fac parintii si care conduc la aparitia geloziei intre copii:

 

1. Crearea competitiei intre frati

Prima greseala pe care parintii o fac si care genereaza rivalitatea dintre frati este sa ii lase sa desfasoare aceleasi activitati. De exemplu, parintii isi pot trimite copiii sa practice acelasi sport fara sa-si dea seama ca fiecare dintre ei are talente si abilitati diferite, drept urmare copilul mai putin talentat va fi intotdeauna gelos pe copilul mai talentat. Este iluzoriu sa te astepti ca doi copii sa aiba aceleasi abilitati, talente si la acelasi nivel. Copiii sunt diferiti si vor concura unul cu celalalt. Concurenta, dezacordul, conflictul si scindarea au existat dintotdeauna.

2. Compararea unui copil cu celalalt

Aceasta intotdeauna conduce la dezvoltarea geloziei dintre ei. De ce nu poti sta cuminte ca fratele tau sau uite ce note bune are sora ta sunt afirmatii des intalnite care genereaza gelozie intre frati, fara ca parintii sa constientizeze acest lucru. Comparatiile plaseaza un copil inaintea celuilalt si astfel se creeaza ierarhii, ceea ce poate duce automat la resentimente.

Copilul aflat la capatul negativ al comparatiei se simte devalorizat si lipsit de importanta, in timp ce copilul care se afla la capatul pozitiv al comparatiei resimte presiunea de a-si mentine statutul exaltat si poate simti chiar vinovatie si parere de rau pentru fratele sau care nu a primit opinii favorabile de la parinti.

Foarte important, punctati atributele/calitatile fiecarui copil fara a face comparatii. Copiii sunt diferiti, chiar daca sunt frati. Ei au interese si abilitati diferite, trebuie tratati diferit, nu comparativ. Copiii ar trebui disciplinati punctual pentru greselile pe care le fac, si nu comparati intre ei.

Compararea unui copil cu un altul, fie el frate, coleg, vecin, copilul altor prieteni, nu creeaza doar ierarhii, ci are si efecte mult mai profunde in structura personalitatii copilului si in evolutia sa ulterioara, atat in relatiile cu fratele/fratii sai, cu alti copii de aceeasi varsta, dar si in relatia cu el insusi.

Nu numai ca acesta va avea o stima de sine scazuta, simtindu-se inferior celorlalti, dar cel mai grav lucru este ca de multe ori acest discurs negativ il va avea aproape tot timpul in mintea lui la adresa propriei persoane.

 

Concluzii din literatura de specialitate si practica in cabinet

Ca parinti, este important sa abordati comportamentul de gelozie al copilul dvs. si mai ales sa vorbiti despre el, pentru ca acesta nu va disparea pur si simplu. Fara sa exagerati in vreun fel si fara sa va plasati copilul in defensiva, puteti incerca sa faceti o afirmatie spontana de genul:

‟Este normal sa fii gelos pe altii uneori. Sora ta danseaza foarte frumos, nu-i asa? Dar am vazut la tine niste schite uimitoare in caietul de desen. Fiecare are daruri si talente diferite.” Astfel, copilul va sti ca ceea ce face el nu e mai putin important decat ceea ce face sora sau fratele sau.

De asemenea, psihologii va recomanda sa petreceti momente in doi cu fiecare dintre copiii dvs., astfel veti reusi sa promovati sentimente de valorizare si importanta.

Un copil care lupta cu emotiile de gelozie are mare nevoie sa se simta important, iar a petrece timp in doi cu el il poate convinge de acest lucru.

Puteti citi, juca jocuri, sa mergeti la cumparaturi impreuna, sa mergeti la o cafenea pentru o gustare sau, de ce nu, sa faceti plimbari sau sa gatiti prajituri impreuna, atunci cand nu este nimeni acasa.

Vorbiti cu copilul in privat despre emotiile de gelozie pe care le simte, nu in prezenta altora: prieteni, cunostinte, profesori. Cel mai important lucru pe care il puteti face este sa il ajutati sa lucreze cu aceste emotii.

Intrebati-l pe copil despre calitatile care-i plac sau pe care le admira la sora lui. Intrebati-l daca ea face ceva care il enerveaza. Pe masura ce copilul ofera informatii, ascultati-l cu atentie fara sa il judecati.

De asemenea, este important sa scoateti in evidenta atributele pozitive, abilitatile si talentele pe care el le are. Acest feedback pozitiv il ajuta pe tanar sa isi constientizeze si sa isi aprecieze propriile puncte forte.

Mai mult decat atat, cuvintele pozitive construiesc in copil sentimente de incredere si valorizare si, astfel, el se simte motivat sa isi gaseasca propria cale si sa isi propuna obiective compatibile cu abilitatile si talentele sale.

 

Punctual, ce trebuie sa faca parintii

 

1. Promovati onoarea si respectul in relatia conjugala cat si in relatia cu copiii

Nu puteti astepta din partea copiilor sa se respecte reciproc daca, inainte de toate, nu va respectati ca sot si sotie. Aceasta nu inseamna ca nu puteti sa va certati uneori. Exista momente cand intre cei doi soti apar dezacorduri, insa ceea ce trebuie sa faceti este sa amanati discutia voastra si sa le spuneti copiilor martori la discutie „Copii, mama si tatal vostru se iubesc si se respecta unul pe celalalt. Doar ca acum avem o opinie diferita pe un anumit subiect”.

Aceasta clarificare ii ajuta foarte mult pe copii sa inteleaga ca, desi nu avem aceleasi pareri, putem sa ne vorbim frumos, fara sa ne imbrancim si, in acelasi timp, sa ne iubim si sa ne respectam reciproc.. In unele cazuri, puteti amana restul „conversatiei” mai tarziu, cand copiii sunt la culcare.

 

2. Recunoasteti cele trei tipuri de rivalitate intre frati

Certurile dintre copii se impart, in general, in trei categorii sub aspectul modului in care acestia incearca sa se raneasca unul pe celalalt: verbala (prin cuvinte), fizica (aplicand durere fizica) si relationala (folosind relatiile). Ca parinti, este important sa concepeti un „plan de joc” cu privire la modalitatea de abordare a fiecarei categorii.

 

3. Invatati-i sa isi ceara iertare atunci cand ranesc si sa ierte atunci cand sunt raniti

Cum nu putem sa ii fortam pe copii sa se caiasca, ii putem antrena sa isi ceara iertare si sa ofere iertare.

 

4. Manifestati consens in ceea ce priveste limitele si penalitatile pe care le impuneti in situatii de rivalitate intre frati

Puteti concepe un sistem original de puncte de penalizare a copiilor pentru conflictele pe care acestia le au. Bineinteles, punctele penalizare vor fi aplicate in functie de gravitatea faptei. De exemplu, unele lucruri nu pot trece fara a fi abordate: minciuna, lovirea, muscatul si injuratul, de exemplu, nu trebuie acceptate in familia voastra. Pe masura ce copiii devin adolescenti, nu uitati sa concepeti un alt plan, actualizat, de sanctiuni.

 

5. Ascultati ambele parti inainte de a emite o judecata

De multe ori e posibil sa fi disciplinat copilul care nu trebuia sau ati aflat ca tocmai copilul care a fost prins intr-o lupta nu era agresorul initial. Deseori un incident este urmat de o reactie catalitica, cand de fapt trebuie sa faceti o munca „de detectiv” pentru a stabili vinovatul.

 

6. Oferiti copiilor alternative

Incercati acest lucru pentru a scapa de o munca in plus. Daca nu puteti stabili cine este de vina, sau daca ambii frati par a fi de vina (cum se intampla deseori), le puteti da o sarcina usoara si sanatoasa care sa ii ajute pe copii sa isi asume emotiile si sa gaseasca o metoda de solutionare a dezacordului (sa stranga jucariile/hainele impreuna).

 

7. Dupa caz, lasati consecintele firesti sa se intample

Aceasta se adreseaza cu precadere mamelor. Puteti sa va controlati instinctul si sa ii lasati pe copii sa se certe un anumit timp. Nu va grabiti sa va salvati copiii de la un conflict. Uneori, copiii folosesc conflictul tocmai pentru a va atrage atentia. Uneori, cea mai buna solutie poate fi aceea de a-i lasa sa se certe si sa gaseasca singuri metode de rezolvare a conflictelor. Aveti incredere ca vor gasi cele mai inedite solutii. Copiii sunt un izvor nesecat de creativitate. Va veti consuma inutil daca deveniti un arbitru rational, care incearca sa rezolve orice disputa in mod echitabil.

 

8. Ignorati majoritatea conflictelor

Multe dintre conflictele care apar intre copii pot fi lipsite de importanta. Practicati timp de o saptamana ignorarea conflictelor care nu sunt periculoase.

 

In concluzie, cel mai important de retinut pentru parinti este sa nu-si comparare copiii, sa incerce sa le acorde timp si atentie, in aceeasi masura, pe cat posibil, indiferent de varsta sau sexul acestora.

Si, poate cel mai important lucru de retinut este faptul ca in relatiile dintre frati, oricat de multe eforturi am depune noi, ca parinti, conflictele sunt inevitabile. Conflictele exista in toate tipurile de relatii, iar relatia dintre frati nu face exceptie.

 

Psiholog Daniela Mitrofan

https://www.facebook.com/atelierevesele

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top