Now Reading
Eşti divorţată şi ai relații pasagere? Cum sunt afectaţi copiii

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Eşti divorţată şi ai relații pasagere? Cum sunt afectaţi copiii

Ești divorțată, singură și vrei o nouă relație. Așa că ieși mult, cu diverși domni. Dar atunci când ai copii, întotdeauna trebuie să ții cont de ei, iar instabilitatea ta sentimentală îi poate afecta. Cum să-i protejezi.

Citește și:

Când noul partener respinge copilul din căsnicia anterioară…

Divorț – impactul real asupra copiilor

 

Copiii ce au trecut alături de părinţii lor printr-un divorţ, au în cele mai multe cazuri, un fond emoţional sensibil.

Ei nu vor resimţi în plan psihic şi emoţional efectele divorţului dacă părinţii au avut grijă ca cei mici să nu fie în contact cu partea mai puţin plăcută a acestui proces de separare şi dacă în continuare, formează o echipă în creşterea copiilor lor.

 

Copiii au nevoie de siguranță afectivă, nu de instabilitate

Mamele care sunt divorţate şi au mai multe relaţii, îşi pot proteja copiii, pentru a nu fi afectaţi de aceste schimbări, ţinându-și viața amoroasă departe de ei.

Copiilor li se poate vorbi despre un partener sau li se poate prezenta, în situaţia în care este vorba despre o relaţie serioasă, cu o persoană ce s-ar implica pozitiv în educaţia şi creşterea lor directă sau indirectă.

Expunerea copiilor la viaţa amoroasă instabilă a mamei are deseori anumite consecinţe.

În primul rând, le poate crea o stare de instabilitate emoţională, datorită încercării de adaptare la noua formă de organizare a familiei.

Integrarea unui nou membru al familiei, în acest caz partenerul mamei, se realizează mai greu sau mai uşor în funcţie şi de personalitatea şi caracterul nou venitului.

Acest proces are nevoie de timp, iar dacă relaţia dintre mamă şi noul partener se va încheia, copiii sunt nevoiţi să o încheie şi ei, fără a fi decizia lor. Nu este uşor pentru un copil să stabilească sau să rupă legături cu oamenii după criteriile adulţilor.

Cei mici investesc emoţii şi sentimente şi nu este suficient ca mama să spună “X nu va mai veni pe la noi”. Dacă au apucat să se ataşeze de acea persoană, vor suferi.

Iar dacă acest scenariu se repetă de câteva ori, va fi traumatizant pentru copil să piardă mereu persoane din jurul său. 

 

Copiii au nevoie de un model masculin constant

Copiii, indiferent dacă sunt fete sau băieţi, au nevoie în viaţa lor de ambele modele, atât femin cât şi masculin, dar şi de o continuitate a lor.

Băieţii învaţă conştient şi inconştient cum să fie bărbaţi de la tatăl lor sau de la cel mai apropiat bărbat care este în viaţa lor.

Fetele, preiau informaţii despre tiparul masculin şi în funcţie de el vor alege sau vor respinge viitori lor parteneri, îşi vor modela feminitatea în funcţie de modul în care mama relaţionează cu partenerul ei.

Dacă în viaţa copiilor nu există un model constant, dacă relaţia cu tatăl natural nu este bună, dacă nu au un model corect şi bun de referinţă şi dacă diverse tipare masculine vin şi pleacă, ei pot fi bulversaţi.

Uneori, noi, adulţii, nu reuşim să distingem binele de rău, dar copiii? Pot observa comportamente diferite ce determină în ei emoţii contradictorii, pe care nu le pot înţelege sau nu le pot gestiona.

Nevoia lor de siguranţă şi de stabilitate poate fi nesatisfăcută, fiindcă nu exista o continuitate a unui  model masculin.

Datorită apariţiei şi dispariţiei oamenilor din viaţa lor fără ca ei să fi avut vreo implicare în acest fapt, copiii se pot simţi nesiguri pe ei în relaţia cu ceilalţi.

Este nevoie să li se explice faptul că despărţirile mamei nu au nicio legătură cu ceea ce sunt, ce fac şi ce simt ei. Au nevoie de această comunicare, fără a expune întreaga poveste, pentru a interpreta corect ce se întâmplă în raport cu ei. Cu cât mai simplu şi fără învinuiri reale sau false, cu atât mai bine.

 

Copiii au nevoie de optimism și emoții pozitive

Copiii nu sunt pregătiţi să înțeleagă că anumite iubiri nu ţin o viaţă. Nu au capacitatea de a înţelege motivele adulţilor şi nu este cazul să fie expuşi acestora înainte de vreme.

Au nevoie să mai creadă în lucrurile frumoase altfel, îşi pierd încrederea în oameni şi vor încerca să se protejeze printr-o detaşare emoţională.

Perioada copilăriei este una în care cei mici îşi construiesc hărţi mentale pe baza cărora îşi vor trăi viaţa.

Aceste hărţi mentale sunt compuse din concluzii trase în urma exerienței lor sau a altora de viaţă şi ele se transformă în credinţe.

Ei vor prelua învățămintele din viețile părinților sau îngrijitorilor lor, și pot trage concluzii greşite din ce văd, aud sau trăiesc. Astfel, îşi pot clădi și trăi viaţa pe baza lor.

Din această cauză, este nevoie să avem grijă de mediul în care trăiesc copiii, ce persoane punem în relaţie cu ei şi ce trăiri şi experienţe le creăm. Ele constituie fundaţia viitorului adult din ei.

De Valentina Băjan, psihoterapeut integrativ şi psiholog clinician

Tel.: 0753.534.768

[email protected]

Facebook: Cabinet Psihologic Bajan Valentina

Foto: 123rf.com

 

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!