Now Reading
Idei primitive despre educatie

Idei primitive despre educatie

Revista Psychologies

Un copilas care il ia pe „nu“ in brate la patru ani, va deveni un adolescent recalcitrant? Cine stie? Iata cateva idei primitive in materie de educatie.

 

Reguli inexistente

Psihologii si psihanalistii nu contenesc sa le spuna parintilor ca un copil este o fiinta fragila, care e vulnerabila la orice eveniment neplacut din mediu.

De exemplu, daca parintii divorteaza cat cel mic este prescolar, acesta va creste cu niste grave probleme emotionale.

Adevarul este ca nu exista nicio lege in acest sens, si multi copii se descurca foarte bine si in aceasta situatie.

Pentru ca mai important decat sa aiba doi parinti care se cearta toata ziua si stau sub acelasi acoperis, pentru cel mic este important un climat calm.

 

Determinism strict?

Asadar, ceea ce „pateste“ un copil sub sase ani il influenteaza pe viata? Anne Gatecel, directoarea Institutului de formare in psihomotricitate de la Pitie-Salpetriere din Paris, spune ca este o „ineptie“.

Sigur ca este important ca cel mic sa aiba parte de un atasament bun si securizant. Sigur ca relatia cu parintii este cruciala in devenirea ca adult.

Dar „este imposibil ca personalitatea noastra sa fie determinata strict inainte de sase ani!“, spune ea. Toate descoperirile neurostiintei converg spre neuroplasticitate.

Adica spre sublinirea puterii creierului nostru de a se regenera. Specialista pariziana spune ca, deopotriva pentru copii si pentru adulti, nimic nu e fixat definitiv. Este posibila recuperarea cognitiva, intr-o anumita masura, chiar in caz de Alzheimer.

Boris Cyrulnik, alt psihiatru francez care studiaza puterea oamenilor de a-si reveni dupa traume, vorbeste despre rezilienta ca despre ceva continuu si dinamic.

„Sa nu-i mai supunem pe copii acestor diagnostice fixe. Chiar daca anumiti copii au patologii grave, care necesita depistare precoce (autismul, de exemplu), nimic nu e fix. Totul este plastic pana in clipa cand… murim!”

See Also

 

Culpabilizarea parintilor e nociva

Asadar, sa iesim din logica unei culpabilitati impuse parintilor. Chiar daca au fost accidente de educatie, chiar si in prima copilarie, faptul ca un copil creste intr-un mediu securizant si sanatos, il poate „repara“ foarte bine – si fara sechele!

Copiii sunt fragili, dar nu atat cat credem, si o relatie, in general, calda, deschisa si afectuoasa cu ei poate sa anuleze efectul unor episoade mai putin calde din trecut.

Parintii au, si ei, nevoie de sustinere, pentru ca a fi parinte este una din „meseriile imposibile“, cum spunea Freud, si nimeni nu se naste cu stiinta de a fi parinte.

 

Foto: shutterstock.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top