Now Reading
Suferinta

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Suferinta

Numele meu este Laura, am 26 de ani. Nici nu stiu cum sa incep ca mi-e greu, ceea ce cred ca stiu este ca vreau din tot sufletul sa uit pe cineva, pe fostul meu prieten, Marius. Cand le povestesc altora intamplarile mele, multi zic ca sunt altele mai grave pe lumea asta.

Stiu, nu contest acest lucru si vad cu ochii mei cum altii sufera de frig, foame, dar si eu sufar de dezamagire. L-am cunoscut pe Marius cand era casatorit, avea probleme cu sotia lui. Eu toata viata am incercat sa fiu corecta, cinstita, rabdatoare, cu bun simt, ajutatoare si cred ca am fost si niciodata nu as fi zis ca am sa ma incurc cu un om insurat, dar sincer nu stiu ce a fost in mintea mea si inima mea. Chiar nu pot sa inteleg de ce a trebuit sa imi iasa in cale acest om, care pana la urma mi-a facut mult rau, sau asa vad eu.

Si avand probleme cu sotia lui, am incercat sa-l ajut, ca o amica, i-am dat sfaturi, l-am ajutat cu tot ce mi-a stat in putinta. Cu timpul cred ca am inceput sa ma indragostesc de el fara sa vreau, poate mi-a placut de la inceput. Dar in tot acest timp nu am cautat sa imi dea mie iubire caci stiam ca nu merit pentru ca o iubea pe sotia lui si in fiecare zi ma rugam pentru ei ca sa se impace.

Dupa trei luni de cand l-am cunoscut, sotia lui a intentat divortul, iar cam dupa o luna de zile a aflat despre noi. Eu stiu ca nu eu am fost motivul divortului lor, dar asa ma acuza lumea, si nu pot face nimic. Dintr-o fata buna am ajuns o barfa. Pana la finalizarea divortului, lucrurile dintre ei s-au inrautatit, ea cerandu-i prin instanta de judecata evacuare pe motiv ca ar bate-o, cauza pe care a pierdut-o caci apartamentul era bun comun. Nu pot sa zic sigur ca nu a batut-o, caci pe parcurs s-a dovedit a fi violent. Sotia lui cerandu-i evacuarea si vazand ca lucrurile incep sa mearga la extreme, l-am sfatuit sa se mute. Si s-a mutat intr-o camera de serviciu. Si nu a avut nimic. Avea doar hainele. Si l-am ajutat cu tot ce am putut, cu ajutorul parintilor, fratilor.

Parintii nu stiau ca e casatorit, dar au aflat pe parcurs, si nu au fost de acord. Pana sa afle, au stiut de la mine ca e un coleg de facultate. Si l-am ajutat la curatenie, cu un covor, cu o masa, scaun, pentru inceput. Apoi i-am cumparat mobila la mana a doua si un frigider. Si sora mea l-a ajutat, mai ales il asculta, caci avand nas de cununie cu grad mare din politie, ii facea rau la serviciu si credea ca vor sa-l dea afara. Era distrus. Si i-am stat alaturi mereu. Si in tot acest timp am sperat ca se vor impaca si lucrurile vor merge spre bine, caci daca e dragoste e totul.

Imi aduc aminte ca mama mea fiind plecata in strainatate pentru trei luni de zile, am avut grija de casa noastra si de casa lui. Ii faceam in fiecare zi de mancare si imi imparteam mereu timpul intre serviciu, familia mea si el. Nu cred ca am mentionat, dar sotia lui este intr-un fel colega cu mine, lucram in aceeasi cladire, unde sunt mai multe institutii, avand aceeasi functie.

Si toata povestea asta mie nu mi-a adus decat rau, caci am fost privita rau la serviciu, iar sotia lui, rea de gura, m-a barfit cat s-a putut. A reusit sa-mi strice intr-un fel relatiile cu oamenii cu care lucrez. Poate ca merit asta, dar mai zic inca o data, eu nu am incercat sa fac rau nimanui, am vrut doar sa ajut. Nu pot sa inteleg de ce am ales si cum s-a facut sa aleg ca pe un barbat insurat sa ajung sa-l ajut. Ma intreb mereu. Acum am ajuns sa blestem zilele in care am ajuns sa lucrez aici, desi imi place ceea ce fac, dar am ajuns sa fiu rea, caci asta am invatat de aici, si imi pare rau de lucru asta. Nu credeam vreodata ca am sa fiu rea, dar daca oamenii nu vor binele. Cu siguranta nu le fac rau, dar incerc sa nu mai fiu atat de saritoare cu toti.

Concluzia e ca ma simt incoltita si simt ca oamenii ma vorbesc pe la spate, mai ales din cauza acestei povesti. Si chiar daca era casatorit, dar in divort, mi-a facut cunostinta cu familia lui si pe parcurs mama lui a inceput sa ma iubeasca mai mult decat pe el. Probabil ca mama lui a fost de acord, desi mi-a zis ca niciodata nu ar fi acceptat un astfel de lucru, deoarece vedea ca il ajut mult, ca il fac fericit, si il fac sa uite de necazuri, caci se temea pentru viata lui, crezand ca va face un gest extrem. Intre timp, sefii lui l-au mutat la o alta institutie, caci lucra la institutia la care lucram si eu si sotia lui.

Si a venit si ziua divortului, zi in care el era distrus, era normal, o iubea pe sotia lui, asa imi spunea el. In acea zi mi-a zis ca el nu mai vrea sa fie cu nici o femeie toata viata. Stiu ca poate dupa aceasta zi am inceput sa vad altfel lucrurile, am crezut ca nu voi mai fi pe locul doi, asa cum mereu am fost. Pana la urma s-a dovedit ca asta era rolul meu, de a fi pe locul doi. Poate cu timpul am devenit geloasa, dar comportamentul lui a inceput sa fie ciudat, sa lipseasca de acasa, sa-si inchida telefoanele, pana mi-a zis sa ne despartim. Eu nu am vrut caci nu mi se parea ca motivul spus de el, ca as fi prea geloasa nu e motiv de despartire.

Dar poate ca e normal ca dupa atata timp in care am cautat sa-i fie numai lui bine, am ajuns sa tanjesc dupa putina iubire. Dupa momentul in care el mi-a cerut sa ne despartim am inceput sa cad in depresie, lucru pe care el nu l-a sesizat caci ne vedeam mai rar. Am ajuns ca dupa o luna sa fiu nevoita sa imi iau concediu si sa iau pastile pentru depresie. Ce m-a durut enorm era faptul ca el nu mi-a fost alaturi asa cum i-am fost eu. Mereu zicea ca sunt geloasa si ca de asta nu ne intalnim. Si am simtit cum se rupe legatura si nu suportam acest gand, si el nu ma intelegea, nu intelegea ca il iubesc.

Chiar daca a zis la momentul despartirii sa nu ne mai vedem, nu a rezistat nici o saptamana fara mine. Deci nici nu vroia si nici nu ma lasa. Dupa nici o luna de la acest moment sora mea, care nu locuieste in oras, mi-a zis ca el are pe altcineva. El nu a recunoscut. Avea pe cineva din institutia la care lucra. Am simtit ca lumea se prabuseste. Am aflat numarul ei de telefon si ea mi-a confirmat ca e cu el de o luna de zile. De asta el vroia sa ne despartim. Dar nu inteleg: daca i-a fost bine cu mine, de ce cautat in alta parte? Noaptea care a trecut a fost un cosmar, am plans toata noaptea si sufletul atat de tare ma durea incat nu mai suportam.

Si mi-a pus gand sa mor. Si am luat niste pastile la serviciu. Colega mea stia ca am luat o pastila sa ma calmez, dar nu stiu cum a vazut ca in cutie nu mai e nici una. Asa am ajuns la urgente, si am stat trei zile in spital. Era Saptamana Mare. Nu imi aduc aminte prea multe din spital, doar stiam ca nu pot fara el. Si el a ales sa fie cu ea, si de mine nu ii pasa. Desi ma vizita in spital, mi-au spus altii, ca nu imi aduc aminte din cauza pastilelor care mi le dadeau, eu mereu plangeam.

A urmat o perioada cand mi-am cumparat o garsoniera, si m-am mutat, dar fiecare zi care trecea in casuta mea plangeam. Si am plans un an de zile. Cu timpul el a recunoscut ca este cu ea. Si se plimbau prin oras, mergeau peste tot. Si ma doare acest lucru pentru ca pe mine m-a ascuns tot mereu. La inceput sa nu dea de banuit ca e casatorit, apoi sa arate lumii ca nu el este de vina pentru divort, si acum pentru ca era cu alta.

Au fost perioade cand a fost violent cu mine atat fizic, dar mai ales verbal, si cu mama lui. Mama lui a aflat de aceasta relatie si nu este de acord cu ea, mai ales ca aceasta femeie e cu aproape 10 ani mai mare decat el. De atunci relatiile dintre mama lui si el s-au stricat, si el ma acuza de acest lucru, ca eu am incercat sa fac acest lucru. Eu zic ca nu am facut acest lucru, poate am gresit ca m-am descarcat, ca am plans si mi-am zis toate ofurile mamei lui, caci nu am avut pe nimeni care sa ma inteleaga.

De atunci viata mea nu mai e normala. Sunt zile cand plang, si ma gandesc la el, si am incercat de mai multe ori sa imi iau viata. Nu pot sa cred ca a putut face asta. Nu pot sa cred ca dupa ce s-a vazut scapat de probleme si a uitat-o pe sotia lui, a plecat la alta. La inceput mi-a zis ca ea are bani, si asa este, si se cam lauda prin oras ca profita de ea. Am avut probleme si din cauza ei. Si nu inteleg de ce trei oameni incearca sa imi faca rau, cand eu am vrut doar sa ajut pe cineva.

Dar ceea ce nu pot sa fac este ca nu pot sa-l uit. Ma cauta, nu ma lasa in pace, si cand face asta ma deprima. Cand il vad mi se face rau, si nu inteleg de ce. Stie ca il iubesc mult, si nici eu nu inteleg de ce il iubesc atat de mult cand mi-a facut mult rau. Mi-a distrus sufletul, desi banuia ca asta se va intampla, si nu a incercat cu nimic sa ma ajute. A fost indiferent. Spune ca el vrea sa-si traiasca viata, sa profite de ea, ca nu vrea sa se incurce cu nici o femeie, dar se pare ca este cu ea de aproape doi ani.

Nu stiu, dar oare aceasta femeie nu simte cum e inselata? O inseala cu mine, profita de ea cu bani si altele, iar acum se pare ca mai are si altele in afara ea. Pur si simplu vreau sa ma lase in pace, vreau sa-l uit, vreau sa am si eu viata mea, sa o traiesc. Multi zic ca si altora li s-a intamplat asta, ca nu sunt nici prima si nici ultima si stiu asta, dar ce sa fac ca nu il pot uita?

Sunt atat de dezamagita, nu am incredere in nimeni, nu ma apreciez deloc, incat parca incet incet ii indepartez pe oamenii de langa mine. Sunt o fire foarte pesimista. Un lucru stiu: ca vreau sa-l uit ca sa pot sa imi traiesc viata, vreau sa nu imi mai doresc sa mor, sa nu mai sufar. El cautandu-ma ma chinuie, chiar mi-a zis de mai multe ori ca eu voi fi doar a lui, pentru mine cred ca este o obsesie, caci nu are nici o calitate. Nu e frumos, nu e destept, nu stie sa iubeasca, vrea doar sa profite de oameni, ca el sa se simte bine.

Poate gresesc ca gandesc asa, dar el mi-a spus asta de multe ori si chiar o face. Acum nu stiu daca il iubesc sau il urasc, dar sigur e ca sufar. Mi-e frica de el ca daca ma cauta, desi mi-am propus sa nu mai fiu cu el, sa nu mai vorbesc cu el ca sa-l pot uita, nu pot rezista. Si imi mai e frica de el si am ajuns sa-l urasc pentru ca nu ma lasa in pace, pentru ca ma vorbeste de rau prin oras, cand de fapt eu tot ce am incercat sa fac a fost sa il ajut. Desi tanjesc sa ma iubeasca si pe mine cineva, mai bine nu vreau pentru ca nu pot sa fiu cu cineva pentru ca pana la urma ma va face sa sufar.

Ma intreb de ce unii oameni au noroc si o duc atat de bine in viata, desi nu merg pe cai „cinstite”, asa cum este el. De ce el mereu a dus-o bine, cat a fost cu sotia lui i-a mers bine pana la un moment dat, apoi a dat peste mine si mi-a vazut slabiciunile si profita din plin de ele, acum e cu altcineva si de ea profita si pe langa ea mai are, si o duce din ce in ce mai bine. Nu duce lipsa de nimic, nu ii pasa de sentimentele celorlati, vrea doar ca el sa traiasca bine si ii merge bine, poate chiar foarte bine.

Si nu inteleg de ce daca sunt corecta mereu am de suferit, si imi merge prost si el stie si vrea sa imi mearga asa pentru ca stie ca doar cu el pot sa fiu si ca doar pe el ii iubesc. Am incercat sa ma razbun si am avut o mie de ganduri rele, si intr-un moment chiar am dus la sfarsit un gand ce mi-a venit pe moment. Si iarasi el m-a dezamagit, a fost alaturi doar de ea. Si ma intreb de ce, pentru ca spune ca nu o iubeste si asa si este, o demonstreaza in fiecare zi prin comportamentul lui fata de ea. Multi mi-au zis ca merg pe strada ca doi straini, si eu i-am vazut.

Nu inteleg de ce nu m-a ajutat si el la fel cum am facut si eu cand i-a fost mai greu. A avut ocazia de atatea ori sa ma ajute dar nu a facut-o. Stiu ca asa e viata, cand faci un bine sa te astepti la rau. Dar eu nu eram pregatita pentru a face fata la toate problemele cu care m-am ivit si cu care ma ivesc. Nu stiu sa tin piept oamenilor rai pentru ca chiar daca am 26 de ani sunt un copil, nu am avut decat trei prieteni si chiar nu stiu sa imi bat joc de oameni si sa nu fiu indiferenta.

Si ma doare caci nu asa credeam ca e iubirea. Credeam ca dragostea e totul, e ceva frumos, care te inalta, dar am avut parte doar de rautate, inselaciune, batjocura si indiferenta. Recunosc ca au fost momente cand i-am cersit iubire, sa imi spun o vorba frumoasa, dar nu a facut-o. Imi aduc aminte ca a acuzat-o pe sotia lui ca a jucat teatru si s-au casatorit doar ca ea sa poate sa cumpere apartament, dar ma gandesc oare el nu a facut la fel? La inceput era bun, bland, imi era mila de el prin ce trece, ca sufera pentru dragostea pe care o poarta pentru sotia lui, era frumos in felul lui.

Dar acum e altfel, nu ii pasa de nimic, profita la maxim de oameni, si tind sa cred ca de fapt si el a jucat teatru si ca poate nu a iubit-o atat de mult pe sotia lui dupa cum spunea, pentru ca a uitat-o repede, ca a continuat sa fie cu mine, iar acum e cu altele. Vreau sa-l uit, vreau sa uit suferinta, nu mai vreau sa imi faca rau, nu mai vreau sa am ganduri negre, nu vreau sa ma razbun, nu mai vreau sa urasc, nu mai vreau sa plang, nu mai vreau sa mi se faca rau cand il vad, nu mai vreau sa rada oamenii de mine, nu vreau sa fiu rea, vreau sa devin ce am fost inainte sa-l cunosc, vreau doar sa ma lase in pace..

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (3)
  • Laura, in opinia mea, tu trebuie sa te departezi de el si sa incepi sa traiesti din nou. Sa dai uitarii si pas cu pas sa te iei cu alte lucruri, cu hobby-uri. Trebuie sa incerci, usor-usor sa fii mai pozitiva si luptatoare, nu sa te lasi prada acestei suferinte. Du-te la biserica si spovedeste-te, roaga-te si Dumnezeu te va asculta. Intr-o zi toata depresia si suferinta ta se va transforma in amintiri. Incerca sa nu-ti mai aduci aminte de el, cand iti vin in minte amintiri cu el, propune-ti sa te gandesti la altceva. Nu te gandi ca trebuie sa-l uiti, ci ca trebuie sa fii tu mai puternica. Nu e vorba ca nu ai fi, ci doar ca trebuie sa te desprinzi de el. Nu tanji dupa el, ca daca isi bate joc de fete, isi va primi intr-o zi rasplata. Dumnezeu are o rasplata si pentru tine, iar tu trebuie sa te incurajezi sa fii optimista, in fiecare zi, ora, cand nu poti fi. In primul rand, fa-ti cat mai multi prieteni, incearca lucruri care nu le-ai mai facut, noi hobby-uri, cum am mai scris. Asadar, fi puternica, in fiecare zi lupta, iar Dumnezeu te va ajuta.Ai grija de tine !

  • Draga mea, ti-ai facut rau singura. Ai investit timp in nefericire. Acum ai rabdare, lasa timpul sa-si faca treaba si o sa vezi ca te vei simti mai bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top