Citești
Femeile si shopping-ul – comportamentul la cumparaturi

Femeile si shopping-ul – comportamentul la cumparaturi

Revista Psychologies

Pentru ca shoppingul deseori trece drept terapie, am intrebat cinci cititoare care este comportamentul lor la cumparaturi si relatia cu banii. Iata ce am aflat.

 

 

Octavia, 27 de ani – „Experientele sunt mai valoroase pe termen lung si cred ca ar trebui sa cumparam mai putin si sa ne bucuram mai degraba de lucrurile pe care le avem deja“

„Visatoare, aeriana, cu multe idei, dar prea putina organizare, iar banii nu au fost niciodata un obiectiv sau un lucru esential in bunul mers al vietii mele.

Relatia mea cu ei s-ar putea descrie intr-o fraza: What comes around, goes around (asa cum vin, banii asa si pleaca). Sunt o cheltuitoare, careia nu ii pasa de lucrurile materiale.

Totusi, recent (poate pentru ca imbatranesc si ma maturizez), am constatat ca sunt nemultumita de obiceiurile mele financiare si imi doresc sa controlez situatia, sa stiu pe ce se duc banii, sa imi fac un cont de economii, un cont pentru copil si sa cheltuiesc cu chibzuinta.

Asta, pentru ca am si constatat ca multe dintre lucrurile pe care mi le doresc, nu ajung sa le fac ori sa le cumpar pentru ca nu exista prioritati.

Adica imi permit sa cumpar lucruri de care nu am nevoie sau pe care nu ajung sa le folosesc, dar, pentru ca am luat acele obiecte inutile, ajung sa fiu frustrata, deoarece ratez lucruri mai importante.

De asemenea, am dat peste un blog foarte fain, The Frugalwoods, unde o familie de americani isi detaliaza lupta cu consumerismul si ofera sfaturi pentru o economisire placuta si utila – adica cum poti strange bani fara sa mori de plictiseala sau fara sa te izolezi social.

Experienta lor mi-a oferit o noua perspectiva asupra finantelor si a auto-controlului. Shopping-ul este o experienta placuta si imi ofera o anumita satisfactie, dar nu de lunga durata.

Cred ca experientele sunt mai valoroase pe termen lung si cred ca ar trebui sa cumparam mai putin si sa ne bucuram mai degraba de lucrurile pe care le avem deja,  eventual cautand moduri de a le imbunatati intr-un fel mai prietenos cu mediul.

Au trecut aproximativ noua ani de cand sunt stapana pe propriile finante si chiar simt ca este momentul sa incep sa imi si administrez banii, nu doar sa ii cheltuiesc.“

 

Adela, 35 de ani – „Te rog sa fii cuminte, sa stai potolit in portofel, sa nu iesi sub nicio forma de acolo! Dar ea, rochia, seducatoare si matasoasa…“

„De fapt, eu il iubesc pe ban, dar banul pe mine – nu. Nu vrea deloc o relatie cu mine, nu vrea si pace!

Si m-am rugat de el cu cerul si cu pamantul sa ramana alaturi de mine. M-a abandonat. M-a sedus si abandonat. Imi reprosez faptul ca nu-s in stare sa-l tin aproape. Sa-l fac sa ma iubeasca!

Cand plec la cumparaturi, ii vorbesc de acasa: «Te rog sa fii cuminte, sa stai potolit in portofel, sa nu iesi sub nicio forma de acolo!»

Dar ea, rochia, seducatoare si matasoasa, sare, se lipeste de vitrina frumos luminata si, cu puterea mintii firului, ii transmite lui, banului: «Vino si ia-ma de aici, ca-s trista si singura».

Si domnul – da, el, banul – ce face? Nu rezista magiei firelor sticloase si sare din portofelul roz, din confortul lui, de la mine, si pleaca.

L-am pierdut, l-am pierdut, dar am castigat o minunatie de rochie, pe care o imbrac cu placere de fiecare data! Da, shopping-ul este o terapie. Shopping-ul ma face sa ma simt extraordinar!“

 

Mihaela, 33 de ani – „Prietenele nu ma invita la shopping si pentru mama cumparaturile sunt un cosmar viu. Spera ca fiica sa-i semene la acest capitol…“

„Am o relatie de prietenie cu banii, dar, ca orice prieten, uneori sunt si ei ocupati prin alte parti si nu apar decat in cazuri importante. Cand nu-i am, nu-i un capat de tara, si cand ii am, ii folosesc intelept.

Uneori, imi reprosam ca nu fac mai mult ca sa-i obtin, dar asta ar fi insemnat sa-mi incalc niste principii (si aici ma refer la anumite job-uri care sunt in conformitate cu pregatirea mea, dar in care nu mai cred, deci nu mai ramane nimic de reprosat).

Din punctul meu de vedere, shopping-ul nu este o terapie. Cred doar in utilitate si frumos, dupa caz. Uneori, cele doua se pot imbina.

Cred ca problemele mi le rezolva discutiile, autoevaluarile si nu aruncatul cu banii pe niste lucruri care nu-mi vor mai placea peste o saptamana.

Nici nu am rabdare sa pierd vremea prin magazine. Acesta este un motiv pentru care prietenele nu ma invita la shopping si pentru mama sunt un cosmar viu. Spera ca fiica sa-i semene la acest capitol…“

 

Ioana P, 33 de ani – „Un lucru pe care mi-l reprosez mai mereu este folosirea cardului. Daca as putea, l-as folosi si in piata.“

„Brusc, ai o multime de nevoi, care se vor indeplinite, si devii frustrat ca asta nu se intampla. Personal, imi plac, pentru ca pot sa-mi satisfac puseurile livresti, poftele culinare si rarele, dar consistentele «domnisoreli» (o haina mai acatarii, incaltaminte la fel, creme si alte fineturi pentru trup).

Cand nu-i am, ma intorc spre interior. Sufar ca nu pot sa cumpar cartea ACEEA, dar ma uit in biblioteca la cele necitite si de celelalte lucruri nu-mi pasa.

See Also

Ma consider si un bun administrator al banilor si sunt, din fire, destul de cumpatata. Banuiesc ca, atunci cand va trebui sa fac o investitie considerabila (de exemplu, un credit), lucrul acesta ma va responsabiliza si mai mult.

Un lucru pe care mi-l reprosez mai mereu este folosirea cardului. Daca as putea, l-as folosi si in piata.

Mi se pare ca banii devin, astfel, un fel de bun volatil si e ca si cum nu ii cheltuiesc, daca nu-i vad cum dispar in alt buzunar sau in casa de marcat. Se simte altfel cand treci bancnotele in alta mana, intelegi cu adevarat suma si stii cat de multi iti mai raman.

Daca in notiunea de shopping intra si cheltuirea banilor pe carti, atunci, da, eu «sufar» de «boala asta».

Foarte rar ma simt vinovata cand cedez impulsurilor livresti si, astfel, poate fi considerata un soi de terapie. Cu foarte multe beneficii.“

 

Silvia, 37 de ani – „Imi reprosez ca nu m-am straduit destul de mult sa economisesc. Trebuie sa imi gasesc neaparat motivatia pentru aceasta activitate.“

„Pe de o parte, ma deprima sa ma gandesc la bani, cum sa ii castig, cum sa ii impart. Pe de alta parte, ma bucura sa ii primesc si sa fac lucruri care imi plac cu ei (de exemplu, sa fac mici bucurii celor dragi).

Imi reprosez ca nu m-am straduit destul de mult sa economisesc. Trebuie sa imi gasesc neaparat motivatia pentru aceasta activitate. Pentru mine, cumparaturile nu sunt terapie.

Ma enerveaza sa merg din magazin in magazin si sa nu gasesc ceva care imi place sau care imi trebuie, sau imi vine bine. Asa ca, daca am dat peste ceva pe gustul meu si pretul este bun, sesiunea de cumparaturi s-a terminat. Am platit si am plecat spre casa.

Ma bucur mai mult sa folosesc obiectul respectiv de sute de ori, decat daca sta degeaba. Asa ca aleg doar ce am nevoie si ce imi place foarte mult.

Chestia este ca, daca «fac cinste», nu ma deranjeaza sa o iau la picior prin zeci de magazine, pana ce persoana respectiva gaseste ce isi doreste. Nu ma supar nici daca intram in acelasi magazin de doua sau trei ori.“

 

Foto: shutterstock.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top