Cultiva partea buna a lucrurilor

Este posibil sa fim pozitivi fara a fi naivi, constructivi dar, in acelasi timp, fara false iluzii? Desigur. Optimismul lucid are radacini in increderea in sine si mai ales in bucuria de a trai. Si este o stare de spirit care schimba totul.

Candide, personajul scriitorului iluminist Volta­ire declara ca „traim in cea mai buna dintre toate lumile posibile”. Sa fie oare astfel? In primul rand, sa ne gandim la ce se intampla in mod real. Intre planeta care se incalzeste, atentatele devenite fapt cotidian si intoleranta raspandita peste tot, toate acestea confirmate de stirile zilnice care actioneaza ca o injectie de negativitate, nu prea avem de ce sa ne bucuram. In viata personala, poate ca lucrurile nu stau cu mult mai bine.

Probabil intre cei apropiati exista cineva care se lupta cu o boala grava, cu somajul sau cu depresia. Si cand noi insine suntem in aceste situatii, conditia umana pare insuportabila, viata este nedreapta si, in general, totul e prost croit. Cum spune Woody Allen, „cata vreme traieste, omul nu poate sa se relaxeze”. Cu siguranta.
Atunci cum sa ramai pozitiv? Cum sa indraznesti sa spui ca ceea e mai bun in viata abia urmeaza? E ceva sfidator in optimismul celor fara griji, al celor care te tot indeamna sa uiti de pro­bleme si al vesnic entuziastilor. Dar nu despre ei este vorba in acest dosar.

Nici negare nici idealism
Sa crezi ca lumea este perfecta, ca viitorul e plin de promisiuni, asta e o gandire lipsita de fundament. A lua partea buna a lucrurilor neglijand aspectul negativ, iata politica unui strut, care, desigur, suna fals. Toti cunoastem pe cate cineva care repeta: „o sa-mi mearga” in vreme ce totul in viata lor pare sa fie invers. Cam ca Madame Butterfly din opera lui Puccini. Aceas­ta gheisa de la inceputul secolului trecut, abandonata si tradata de soldatul american care a plecat intr-o misiune, nutrea in conti­nua­re visul de a-si revedea frumosul ofiter.

„Va reveni, sigur va reveni”, canta ea, refuzand sa vada abisul de singuratate din fata ei. Psihologii au un cuvant pentru aceasta orbire: „negare“. Acest gen de optimism este modalitatea de a refuza sa vezi o realitate insuportabila. Idealismul este o alta tendinta suparatoare de a neglija realitatea. Facand loc idealului si sentimentalismului, el conduce, paradoxal, la mari deceptii. A crede intr-un adevar unic, valabil pentru toti, a gandi ca totul trebuie sa iasa cum vrem noi sau ca starea noastra de bine depinde de o fiinta unica, toate acestea ne conduc la impasuri relationale destul de mari. La acest ultim capitol lipsa de gandire nuantata are consecinte… serioase. Dar noi ne vom ocupa in acest dosar de optimismul realist, bine dozat, care ridica nivelul energiei personale.