Citești
6 lucruri care îl vor ajuta pe copilul tău să socializeze mai ușor

6 lucruri care îl vor ajuta pe copilul tău să socializeze mai ușor

Victor Popescu

Mama unui copil extraordinar în vârstă de zece ani era foarte îngrijorată că fiul ei, Neil, avea ceea ce ea considera ea a fi o problemă serioasă de atitudine față de școală și față de posibilitatea de a-și face prieteni în acest mediu. Băiatul își deranja colegii în timpul orelor și distrăgea atenția altor copii solicitându-și profesorii. Notele aveau de suferit, nu pentru că Neil nu învăța, ci pentru că nu-și făcea temele atunci când nu avea chef. În timp, dezvoltase o atitudine negativă față de școală și teme și insista că nu era important că nu avea prieteni, pentru că nu avea nevoie de ei. Aceasta era povestea lui

Părinții lui Neil apelau constant la profesori, rugându-i să fie mai indulgenți și să-l lase în pace, spunând că din punct de vedere al pregătirii școlare era mult înaintea altor colegi și din acest motiv pur și simplu nu putea stabili o legătură cu ei. Apoi, într-o zi, mama lui Neil a citit un articol într-o revistă, în care experți recunoscuți în domeniu vorbeau despre cele mai importante „abilități de relaționare” de care fiecare om are nevoie pentru a avea succes la locul de muncă. A parcurs lista și a înțeles: „fiul meu nu poate face asta”. Văzând cum erau descrise aceste abilități de bază în materie de relaționare și cum lipsa lor îi trage înapoi pe oameni la vârsta adultă și în carierele lor, femeia a ieșit din plasa raționalizărilor legate de situația fiului ei. Oricât de avansat ar fi fost Neil la anumite materii, el era mult în urmă la capitolul abilități de socializare de bază. Neil avea nevoie de sprijin pentru a-și dezvolta abilitățile relaționale indispensabile pentru promovarea potențialului său extraordinar în lumea reală.

Iată cele șase comportamente fundamentale de care oricine are nevoie pentru a avea succes din punct de vedere social:

  • Gestionarea emoțiilor, ca alternativă la situațiile în care te lași copleșit de ele. Abilitatea de a înțelege când trăiești „emoții importante” și de a te adapta, renunțarea la ideea că toată lumea trebuie să se schimbe pentru tine. Trebuie să fii capabil să răspunzi la dezamăgire și să folosești tehnici de gestionare a emoțiilor copleșitoare, fără ca acestea să ajungă să se manifeste necontrolat.
  • „Citirea” camerei. Care este energia predominantă sau tonusul emoțional al celor prezenți? Există o activitate sau o conversație în derulare? Este o activitate structurată, există așteptări legate de rolul tău și cum ar trebui să participi? Sau este mai puțin structurată și permite alăturarea la grup într-un mod mai natural și spontan? Ce trebuie făcut pentru ajustarea nivelului energiei, a tonusului sau al așteptărilor, pentru ca acestea să se potrivească mediului? Ce așteaptă alții de la tine în acest mediu?
  • Întâmpină oamenii „la jumătatea drumului”. Acest lucru ar putea presupune să te prezinți, să începi o conversație sau să răspunzi la o întrebare care-ți este adresată. Fie și numai un zâmbet și o recunoaștere prietenoasă poate fi suficient pentru a semnaliza unei alte persoane că ești sociabil și deschis pentru interacțiune. Câteodată, „jumătatea drumului” înseamnă să faci fizic un pas în față pentru a putea relaționa, nu să rămâi deoparte, la margine, sau să stai pur și simplu acasă.
  • Înțelegerea semnalelor sociale și a regulilor nespuse și modificarea comportamentului ca răspuns la acestea. Aceasta implică „citirea” microexpresiilor faciale și a limbajului corporal și conștientizarea propriilor semnale. Indiciile verbale pot părea mai ușoare, dar impun concentrarea atenției asupra discursului celorlalți, ceea ce poate fi dificil dacă în mod obișnuit te deconectezi de mediu și preferi să rămâi ancorat numai în propriile gânduri.
  • Învață să te pui și în locul altcuiva sau vezi lucrurile și din altă perspectivă. Pentru a înțelege o altă perspectivă subiectivă, este nevoie să cunoști într-o anumită măsură motivele și reacțiile unei persoane. În această categorie intră și reacțiile la adresa ta. Trebuie să înțelegi că fiecare comportament și fiecare acțiune lasă o impresie asupra celor din jur și ei acționează și reacționează față de tine cu aceste gânduri în minte.
  • Fii flexibil și adaptabil. Nu fii cel care „impune reguli”. Acceptă că nu ai întotdeauna dreptate. Înțelege că parte din rolul tău social este să faci compromisuri și recunoaște că uneori este indicat să pui relațiile de prietenie sau grupul extins înaintea nevoii de a avea dreptate. Nu te certa. Asta include și a știi când să renunți la discuția în contradictoriu și să accepți să fii refuzat.
  • Cunoaște-ți publicul și adaptează-ți comunicarea în mod potrivit. Pentru un copil de cinci ani, aceasta înseamnă separarea informațiilor publice de cele private și căpătarea deprinderii de a nu-i jigni pe profesori sau pe prieteni, spunându-le lucruri negândite, care le rănesc sentimentele sau le zburlesc penele, ca de exemplu „rochia asta te face grasă” sau „mama spune că ești leneșă”. Un copil de zece ani trebuie să știe să anticipeze sau să prevadă ce i-ar interesa pe prieteni, despre ce vor să asculte sau să vorbească. S-ar putea să fie nevoie să vă adaptați și tonul, poveștile și alte informații pe care alegeți să le împărtășiți în funcție de vârstă și de preocupările celor din jur.

coperta1 - De ce nu se joacaFragment din volumul De ce nu se joacă nimeni cu mine? Ajută-ți copilul să-și facă prieteni, de Caroline Maguire (în colab. cu Teresa Barker). Cartea a apărut în ianuarie la Editura Trei.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus